Expert: Îmbătrânirea demografică - o provocare pentru sistemul economic și social
Dacă în țările lumii se estimează că numărul tinerilor va fi egal cu cel al vârstnicilor către anul 2030, în Republica Moldova acest indicator deja a fost atins în 2022, iar 1/4 din populație o reprezintă persoanele în etate cu vârsta de peste 60 de ani. „Îmbătrânirea demografică este rezultatul crizei demografice a populației și emigrației excesive”, a explicat demograful Valeriu Sainsus, într-un interviu pentru Moldova 1.
„Îmbătrânirea demografică este o problemă, însă ea mai mult rămâne o provocare pentru sistemul economic și social. Sub aspect calitativ, noi devenim dintr-o țară producătoare într-o țară mai mult consumatoare. Tot aici trebuie să specific faptul că pe măsură ce trăim mai mult trebuie și să lucrăm mai mult, dacă ne dorim un confort în țară și surse de existență care să ne reflecte bunăstarea”, susține expertul.
Potrivit lui Valeriu Sainsus, o soluție pe termen mediu și scurt este majorarea vârstei de pensionare, însă ea nu poate fi mărită la infinit. „Un argument este că speranța de viață în Republica Moldova este foarte modestă, abia de atinge media globală de 70 de ani. În acest context, în măsura în care are loc mărirea vârstei de pensie, se încalcă drepturile umane și avem discriminare generațională. Pentru că speranța de viață crește cu două luni în fiecare an, iar statul a recurs la mărirea vârstei de pensionare cu jumătate de an pentru fiecare generație următoare.”
Un alt argument este că situația din Republica Moldova nu poate fi comparată cu cea din Europa, unde speranța de viață este de 86 de ani, față de 72 de ani la noi. „Aici trebuie să luăm în considerație că fiecare om care a contribuit prin stagiul de cotizare o viață, are dreptul la 12-15 ani de pensie. Sau raportul dintre anii cotizați și anii la pensie trebuie să fie pentru doi ani și jumătate contribuiți - un an de pensie”, a comunicat demograful.
Referindu-se la faptul că 10% din forța de muncă este reprezentată în țara noastră de pensionari, cercetătorul susține că îmbătrânirea nu este o problemă și ar fi o soluție angajarea pensionarilor deoarece tinerii sunt de două ori mai puțini decât cei care ies la pensie. „Numai unul din patru accede în piața muncii după vârsta de pensie, ei rămân reticenți de a se încadra în câmpul muncii. Dar, de fapt, avem o fereastră a oportunității care ne-ar permite să folosim dividendele îmbătrânirii pentru dezvoltarea țării. În contextul realităților noastre, ne așteptăm și la o reducere a ritmurilor de dezvoltare a țării”, relevă Valeriu Sainsus.
La întrebarea cât de mult randament dau programele de stat de îmbătrânire activă, expertul susține că „sunt cruciale”. „În situația în care ducem o criză de forță de muncă, este o șansă. Tinerii nu prea acced pe piața muncii pentru că, la finalizarea studiilor, li se cere o experiență și este destul de dificil să se integreze la primul loc de muncă”.
Potrivit datelor, în Republica Moldova sunt 610.700 de vârstnici. [Ritmul îmbătrânirii populației din țara noastră este mult mai accelerat decât se estimase anterior, cu o pondere de 30% până în anul 2030, față de estimările inițiale pentru 2040-2050.] (https://moldova1.md/p/36397/ritmul-imbatranirii-populatiei-in-republica-moldova-tot-mai-accelerat-30-pana-in-2030-care-sunt-cauzele)
