Alegeri parlamentare în Lituania: Posibilă schimbare de guvern
În Lituania au loc duminică alegeri parlamentare, care probabil vor aduce o schimbare de guvern, dar vor păstra multe alte lucruri la fel, inclusiv sprijinul puternic al membrului NATO și UE pentru Ucraina și măsurile de consolidare a politicii de apărare, scrie rfi.fr.
Se preconizează că votul va aduce la putere centru-stânga, înlocuind conservatorii aflați la guvernare, și ar putea vedea, de asemenea, un nou partid populist, al cărui lider este judecat pentru comentarii presupus antisemite, intrând pentru prima dată în parlament.
Statul baltic, cu 2,8 milioane de locuitori, privește cu precauție amenințările percepute din partea Rusiei vecine, temându-se că ar putea fi următoarea țintă dacă Moscova ar reuși în războiul său continuu împotriva Ucrainei, care a început în 2022.
Partidele principale din Lituania sunt de acord cu necesitatea susținerii puternice pentru Ucraina și cu menținerea sau creșterea cheltuielilor de apărare, în prezent în jur de trei procente din PIB.
Sondajele de opinie arată că Partidul Social Democrat, care a condus ultima dată guvernul între 2012 și 2016, este înaintea altor 14 partide și coaliții, ultimul sondaj prezicând că vor obține aproximativ 20 de procente din voturi.
Uniunea Patriei-Uniunea Creștin-Democrată din Lituania, de centru-dreapta, este așteptată să obțină în jur de 15%, cu șase sau șapte partide probabil depășind pragul electoral în total.
În ciuda potențialei schimbări de guvern, nu se anticipează modificări majore în politica externă.
„Nu există o alternativă reală la ceea ce Lituania a ales acum 20 de ani”, a declarat analistul politic Linas Kontrimas pentru AFP, referindu-se la aderarea țării la Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
Președintele Gitanas Nauseda, care a fost reales pentru un al doilea mandat în acest mai cu sprijinul Social-Democraților, se crede că susține o schimbare de guvern.
În timpul campaniei, Nauseda – care a învins actualul prim-ministru Ingrida Simonyte în alegerile prezidențiale, s-a întâlnit cu liderii tuturor partidelor parlamentare, cu excepția conservatorilor, care au fost în conflict frecvent cu el în timpul mandatului lor de patru ani.
„Am votat pentru ca autoritățile să lucreze împreună, nu una împotriva celeilalte, pentru a rezolva problemele poporului lituanian,” a spus Nauseda după ce a votat anticipat, deși nu și-a dezvăluit preferința politică.
Alte partide de opoziție s-au unit împotriva conservatorilor aflați la guvernare.
„Timpul conservatorilor a trecut,” a declarat reporterilor liderul Social-Democraților, Vilija Blinkeviciute, fost ministru al protecției sociale și muncii.
Social-Democrații au promis să crească impozitarea progresivă, să taxeze bunurile de lux și să ofere finanțare suplimentară pentru serviciile sociale, precum și să reducă impozitele pentru familiile cu copii, să mărească pensiile și să ofere reducere de TVA la alimente. Alegerile au fost, de asemenea, afectate de controverse în jurul unui nou partid populist, Zorii Nemunas, condus de fostul parlamentar de lungă durată Remigijus Zemaitaitis, care se așteaptă să obțină locuri în parlament.
Anul trecut, Zemaitaitis a renunțat la locul său în parlament după ce a fost criticat pentru comentarii presupus antisemite.
El este în prezent judecat pentru incitare la ură, deși neagă acuzațiile și insistă că doar a criticat politicile guvernului israelian în Fâșia Gaza.
Majoritatea partidelor politice au promis să îl excludă pe Zemaitaitis din orice coaliție de guvernământ.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 90 la sută din populația evreiască a Lituaniei, aproximativ 208.000 de oameni, au fost uciși, adesea cu ajutorul colaboratorilor locali, iar memoria istorică a Holocaustului rămâne un subiect de dezbatere intensă în țară.
Primul tur al alegerilor de duminică va repartiza aproximativ jumătate din cele 141 de locuri parlamentare prin reprezentare proporțională, urmând ca restul locurilor să fie decise în urma tururilor de scrutin pe 27 octombrie.
