Studiu: Multe din programele electorale nu au mecanisme de implementare sau depășesc atribuțiile unui șef de stat
În pofida îmbunătățirii culturii electorale, programele candidaților nu includ mecanisme de implementare care să asigure realizarea promisiunilor sau prevăd acțiuni care nu sunt în atribuțiile unui președinte de stat, fapt ce va dezamăgi alegătorii. Este concluzia Marinei Soloviova, expertă la Centrul „Expert-Grup”, care a analizat principalele componente social-economice ale programelor electorale.
„Candidații și-au dat seama că alegătorii așteaptă totuși oferte electorale clare și detaliate. Dar programele au carențe la descrierea mecanismelor concrete de implementare și a instrumentelor pe care le vor folosi ca să ajungă la finalitățile dorite și nu indică sursele de finanțare. De cele mai multe ori, aceasta este problema. Acest comportament nu este inofensiv pentru că, în primul rând, alegătorii pierd încrederea în alegeri ca într-un instrument democratic. Se promit lucruri care nu sunt realizabile. Astfel, alegătorii vor fi dezamăgiți pe viitor. Candidații ar trebui să le evite”, explică Soloviova.
Despre cultura electorală în raport cu alte scrutine, experta susține că a constatat o îmbunătățire, iar analiza relevă aspecte pozitive, dar și un șir de lacune. „Candidații au venit în această cursă electorală cu programe electorale, la mulți candidați programele chiar sunt destul de detaliate, ceea ce denotă o creștere a culturii electorale. Deoarece candidații au înțeles că trebuie să vină cu o ofertă electorală articulată. Pe partea negativă am observat că mulți candidați fac promisiuni care depășesc atribuțiile președintelui stabilite de cadrul legal. Pentru că președintele țării nu stabilește nivelul pensiilor, nu conduce lucrările de construcție a drumurilor sau a altor obiecte de infrastructură, nu se ocupă de managementul datoriei publice, nu stabilește politica fiscală sau monetară, nu creează locuri de muncă. El are alte atribuții ce țin de domeniul afacerilor externe și apărării.”
În pofida limitelor menționate, concurenții electorali pentru funcția de președinte tind să denunțe ritualic problemele țării. „Multe din promisiunile pe care le fac candidații nu au surse de finanțare, din acest motiv nu sunt realizabile în condițiile economice curente. Nu pot să propună, de exemplu, scutire de impozite, subvenții, creșterea pensiilor, salariilor și alte chestiuni care presupun cheltuieli din bugetul public și, totodată, ei nu spun care ar fi sursele de finanțare. Candidați nu sunt foarte specifici atunci când vorbesc despre reformele economice, nu sunt convingători”, constată analiza Centrului „Expert-Grup".
Ca să nu cadă în plasa acestor promisiuni, electoratul trebuie să fie vigilent și să verifice informațiile. „Alegătorii trebuie să citească programele. Noi am publicat referințe la toate aceste programe și să aplice bunul-simț pentru a stabili dacă este realizabil sau nu. Sunt unele lucruri care deja au fost realizate, dar există așa promisiuni sau unele promisiuni chiar dăunează societății”, atenționează Soloviova.
Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Analiza programelor electorale pentru fiecare candidat o găsiți AICI.
