Corespondență // Procesul asistenților parlamentari FN: parchetul francez cere o pedeapsă cu închisoarea împotriva lui Marine Le Pen
Procuratura franceză a cerut cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, și cinci ani de ineligibilitate împotriva lui Marine Le Pen, șefa partidului dreptei naționaliste Rassemblement National (RN, fostul Front Național rebotezat). Parchetul a mai cerut ca această sentință să se aplice imediat la condamnare, inclusiv în cazul în care candidata de trei ori la președinția Franței va face apel.
Rechizitoriul a venit după o lună și jumătate de audiere a lui Marine Le Pen și a altor 24 de inculpați – politicieni din partid, foști europarlamentari și foști asistenți parlamentari – „asistenți parlamentari” falși, pentru că partidul lui Marine Le Pen îi folosi în Franța, pretinzând, cu false contracte, că ei lucrau ca asistenți pentru eurodeputații partidului.
Marine Le Pen, lidera partidului de extrema dreaptă, a denunțat ceea ce a descris drept „violență” și „exces” concluziile acestor rechizitorii. „Cred că voința procuraturii este de a-i lipsi pe francezi de posibilitatea de a vota pentru cei pe care îi doresc” și de a „face rău partidului”, a comentat cea care a candidat de trei ori la președinția Franței.
La rândul lor, pe parcursul procesului, procurorii au detaliat arhitectura unui „sistem” care, potrivit lor, a fost pus în aplicare la Frontul Național (acum RN) între 2004 și 2016, constând în angajarea de asistenți parlamentari europeni „fictivi” care lucrau în realitate pentru partid.
Parlamentul European efectuează doar „verificări contabile”, iar în rest „are încredere” în eurodeputați în utilizarea alocației lor lunare de 21.000 de euro. Pentru unii, situația se dovedește prea tentantă și s-a mai întâmplat ca fondurile europene să fie folosite pentru a plăti angajați care nu pun piciorul în parlament, nici la Bruxelles și nici la Strasbourg. Marine Le Pen, pe vremea când partidul dreptei extreme franceze se numea încă Front National, a transformat această situație în sistem, începând cu 2014, odată cu alegerea a douăzeci de europarlamentari FN. Cum a fost arătat la proces, trezorierul partidului, Wallerand de Saint-Just, scria atunci: „Vom ieși din criză doar dacă facem economii semnificative grație Parlamentului European”.
Așa se face că 12 membri și colaboratori ai partidului extremist francez au fost plătiți ani de zile ca asistenți parlamentari europeni, ceea ce reprezintă o deturnare de fonduri publice. Practica e relativ răspândită printre eurodeputați, care dispun cum vor de anvelopa lor lunară pentru cheltuielile de funcționare a birourilor care le revin la Bruxelles si Strasbourg.
Parlamentul European și-a estimat prejudiciul financiar cauzat de Le Pen la 4,5 milioane de euro, dar a cerut înapoi doar 3,4 milioane (o parte fiind rambursată deja). Tot 2014 a fost anul în care partidul lui Marine Le Pen a primit bani din Rusia, sub formă de un „împrumut" (din nou între ghilimele) de nouă milioane de euro primiți în 2014 de la o bancă rusească dubioasă din Praga numită First Czech-Russian Bank. De altfel, datoria partidului francez al lui Le Pen, de ale cărui servicii Kremlinul pare de la un timp că nu mai are nevoie, a fost răscumpărată de Aviazapceast (Aviazaptchast), o firmă care oficial vinde piese de avion în Africa. Iată un partener de afaceri curios pentru un partid european.
Abia recent a fost introdus un sistem de control prin care europarlamentarii trebuie să-și justifice, cel puțin parțial, folosirea fondurilor lunare de funcționare la care până acum aveau acces în mod discreționar.
Autor: Dan Alexe
