Muzeul Național de Artă, la 85 de ani de la fondare. A primit cea mai înaltă distincție de stat
La 85 de ani de la fondare, Muzeul Național de Artă, care a devenit un simbol al patrimoniului cultural al Republicii Moldova, s-a ales cu cea mai înaltă distincție de stat - Ordinul Republicii. În incinta muzeului a fost redeschisă expoziția permanentă de pictură națională, o colecție de lucrări ale celor care au pus bazele artei basarabene. De această dată, lucrările însă au prins viață datorită noilor tehnologii.
„Sunt 85 de ani de construcție și evoluție a unei identități culturale distincte. Acest spațiu este un foarte bun exemplu cum poate fi și cum trebuie restaurată și pusă în valoare o clădire de patrimoniu”, a declarat președinta Maia Sandu.
Printre deținătorii titlului de maestru în arta este și restauratoarea Svetlana Chiriac.
„Lucrez la muzeu de 44 de ani, de la vârsta de 19 ani. La absolvirea colegiului mi s-a propus să muncesc în calitate de restaurator și atunci am înțeles că asta este chemarea și de atunci n-am regretat o clipă că am acceptat”, a spus Svetlana Chiriac.
Iar cea mai tânără angajată a muzeului, Elena Erimia a îmbrațișat recent profesia de muzeografă.
„O experiență foarte frumoasă. Am posibilitatea în fiecare zi să cunosc persoane noi, care sunt pasionate de artă și să le transmit cunoștințele mele despre patrimoniul cultural”, a menționat Elena Erimia.
Angajații din toate generațiile au pus umărul la redeschiderea expoziției permanente de pictură națională, doar că într-un nou format.
„O expoziție nouă, completată aproape integral cu excepția unor lucrări care intră în programul Muzeele Viitorului. O parte din lucrări sunt expuse în premieră într-o expoziție, dar, sigur, nu putem fără reperele picturii naționale”, a declarat directorul Muzeului Național de Artă, Tudor Zbârnea.
Expoziția este completată de experiențe interactive în realitate augmentată și realitate virtuală. Astfel compoziția „Toamna de aur”, realizată de Mihail Grecu în 1964 a prins viață datorită lui Pavel Brăila: „Prima dată în istoria muzeului am făcut această realitate virtuală care ne apropie spectatorul. Este un film - când îți pui căștile și ai o experiență mai specială”.
„Este un proiect unic pentru a aduce experiențe interactive și a deprinde oamenii care vin la muzeu să vadă lucrurile în profunzime. Am folosit tehhnologia ArtiVive, o tehnologie utilizată de peste 250 de mii de creatori din peste 100 de țări”, susține Doina Nistor, directoare la Programul „Muzeele Viitorului”.
În 2023, muzeul a avut 90 de mii de vizitatori de la noi și din străinătate:
„E un loc unde îți găsești liniștea și vii și vezi de fiecare dată ceva nou și ceva minunat”.
„Îmi place că în acest muzeu se trece la digitalizarea artei, asta o să placă tinerilor”.
„Pentru mine și cred că pentru generația noastră înseamnă ceea ce păstrăm noi, sentimentele, emoțiile păstrate pe o pânză și nu numai”.
Prima pinacotecă din Chișinău a fost inaugurată pe 26 noiembrie 1939 de renumiții artiști sculptorul Alexandru Plămădeală și pictorul Auguste Baillayre. Astăzi colecția muzeului numără 39 de mii de opere de artă.
