Victor Parlicov, după vizita la Sankt Petersburg: Riscul unei crize energetice este iminent
Regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui colaps iminent, iar problema livrărilor de gaze naturale către stânga Nistrului rămâne incertă, în contextul expirării, pe 1 ianuarie, a actualului acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Gazprom condiționează viitoarele livrări și volume de gaze de disponibilitatea Chișinăului de a achita așa-numita datorie istorică pentru gaze, a declarat Victor Parlicov pe 27 noiembrie, după negocierile purtate cu reprezentanții concernului rus. Potrivit oficialului, cel mai realist scenariu este ca Gazprom să reducă livrările destinate malului stâng al Nistrului. În acest caz, „Republica Moldova nu va face față provocărilor energetice fără ajutorul partenerilor externi”.
Rezultatele negocierilor cu Gazprom: principalele declarații
Chișinăul nu a ajuns la nicio decizie cu Gazprom. Concernul rus insistă ca Republica Moldova să achite pretinsele datorii pentru gazul rusesc, pentru a decide dacă va livra, cât va livra, și în ce condiții va livra gaz rusesc prin ruta transbalcanică, adică prin Turcia. Victor Parlicov: „Noi considerăm că nu este corect să condiționezi livrările pe malul stâng de rezolvarea unei pretinse datorii istorice, chiar dacă ei nu recunosc auditul”.
Gazprom a solicitat ca Chișinăul să discute cu Kievul, pentru a convinge autoritățile ucrainene să prelungească acordul de tranzit, care expiră pe 1 ianuarie 2025. „Noi am discutat cu partea ucraineană, noi înțelegem că această decizie e posibil să fie luată în ultimul moment. Sigur că pentru acest scenariu e mai simplu, iar noi am comunicat acest lucru părții ucrainene - că dacă tranzitul prin Ucraina s-ar păstra, acesta ar fi un scenariu mai simplu. Însă toată lumea e conștientă că există și rute alternative”, spune Parlicov.
În acest moment, Chișinăul nu are certitudinea că vor fi gaze pentru malul stâng și dacă vor fi, în ce condiții și în ce volume.
Scenariul unei crize în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie, este unul real. Dacă asta se întâmplă, fără ajutor extern, Republica Moldova nu se poate descurca. „Noi trebuie să ne pregătim real, de pe acum, de scenariul de criză de la 1 ianuarie”, spune Parlicov.
Chișinăul trebuie și va avea grijă de cetățenii din stânga Nistrului, dă asigurări ministrul Energiei. „Altă soluție nu avem”.
Expert: Republica Moldova ar trebui să găsească surse pentru a realiza capacități de stocare a gazelor
Diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de concernul rus Gazprom în următorii ani este un proces îndelungat, a declarat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova expertul în energetică Sergiu Ungureanu. Potrivit acestuia, țara noastră trebuie să dezvolte o rețea de transport de gaze și să identifice rute care ar ocoli zonele de conflict.
„De asemenea, Republica Moldova ar trebui să găsească surse pentru a realiza capacități de stocare a acestor gaze pentru că iarăși suntem dependenți de capacitățile de stocare din Ucraina și din România. Și atunci ar putea găsi și rute alternative, iar gaz alternativ ca să putem să importăm Republica Moldova trebuie să dezvolte și o capacitate de stocare a gazelor lichefiate care devin o alternativă a gazului care vine prin conducte. Pentru aceasta are nevoie de infrastructură portuară puternică, care încă la momentul acesta nu este disponibilă sau să avem contracte puternice cu țările care au asemenea într-o structură precum Grecia sau Bulgaria”, susține Sergiu Ungureanu.
Precizăm că, în pofida războiului, gazul rusesc continuă să tranziteze Ucraina către Europa în cadrul actualului contract pe cinci ani, semnat la sfârșitul anului 2019. Ucraina a anunțat deja că nu va demara discuții cu Rusia pentru prelungirea acestui acord, care expiră la sfârșitul anului 2024.
Pretinsa datorie a R. Moldova față de Gazprom: rezultatele auditului din 2023
Chișinăul a prezentat, în septembrie 2023, rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie istorică pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Pe de o parte, Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 de milioane de dolari – cifră negată de Chișinău. Pe de altă parte, rezultatele auditului au indicat că, de fapt, o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În consecință, în 2023, Chișinăul i-a propus concernului rus 8,6 milioane de dolari din suma solicitată.
După ce rezultatele auditului au fost făcute publice, atât prim-ministrul Dorin Recean, cât și președinta Maia Sandu au declarat că Republica Moldova nu are de gând să plătească datorii inexistente.
În reacție, Gazprom a menționat atunci că „nu este deloc de acord cu afirmațiile părții moldovenești și intenționează să continue să-și apere drepturile prin toate mijloacele posibile”. Precizăm că rezultatele auditului nu au fost recunoscute nici de Moldovagaz, compania fiică a concernului rus Gazprom.
