Noi contestații la CCR pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Robert Lupițu: „Democrația din România este sub atac hibrid”
Noi sesizări prin care este solicitată anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România ajung la Curtea Constituțională înainte de turul doi. Printre cei care au depus contestații se numără și candidatul Cristian Terheș, a cărui sesizare împotriva primului tur a fost respinsă luni de CCR, precum și publicația „Calea Europeană”, care a atacat rezultatele în urma desecretizării rapoartelor privind campania electorală a lui Călin Georgescu. Redactorul-șef al publicației, Robert Lupițu, a declarat, în cadrul emisiunii „Zi de zi” de la Radio Moldova, că demersul depus reprezintă „un gest de apărare a democrației”, în condițiile în care România se află „sub atac hibrid”.
Promisiuni înainte de turul II: Lasconi și Georgescu s-au adresat alegătorilor din Republica Moldova
Cum pot influența viitorul Republicii Moldova alegerile prezidențiale din România: opinia experților
„Niciun proces electoral viciat nu poate sta la baza funcționării unui stat democratic, membru al UE și NATO. Avem în egală măsură în vedere și semnalul de alarmă venit din SUA, care au avertizat în mod public cu privire la impactul negativ al interferenței unor actori străini în procesul electoral din România. (…) Numai și numai cetățenii români au dreptul să își aleagă conducătorii, însă, evident, numai în baza unui proces electoral desfășurat în depline condiții de legalitate.”
„Timpul este unul scurt, însă democrația din România este sub atac hibrid, o arată și documentele oficiale ale instituțiilor statului român. (…) Noi am întreprins un demers cetățenesc. Este un gest de apărare a democrației, însă în egală măsură trebuie să avem în vedere faptul că viitorul României este în UE și NATO”, a declarat redactorul-șef al publicației „Calea Europeană” la Radio Moldova.
Cererile și solicitările depuse la CCR sunt înregistrate, potrivit legii, scrie HotNews. Potrivit sursei, care citează reprezentanți ai CCR, în situația în care Curtea va organiza ședințe jurisdicționale, acestea vor fi anunțate pe site-ul instituției.
Sesizările, cu sorți de izbândă?
După ce CCR a validat rezultatele primului tur de scrutin, nu există cale de atac împotriva deciziei pronunțate deja, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, într-o intervenție la Antena3: „Pentru că sunt depășite termenele, nu există nicio posibilitate de a contesta rezultatele din primul tur de scrutin”. O nouă sesizare poate fi depusă după desfășurarea turului 2, a precizat el.
Și fostul ministru al Justiției și fost membru al Curții Constituționale din România, Tudorel Toader, a declarat că sesizările la CCR sunt inadmisibile. Sesizări ar putea fi depuse doar de anumite persoane, potrivit lui, cum ar fi: președintele țării, Guvern, președinții celor două Camere ale Parlamentului. El a subliniat că o nouă analiză a Curții Constituționale poate fi făcută după turul 2 al alegerilor prezidențiale, când vor putea fi analizate de judecători și documentele clasificate de către CSAT.
„Problema alegerii președintelui va ajunge pe masa Curții Constituționale când se va pune în discuție validarea, iar la momentul acela, Curtea se va uita și la documentele declasificate recent. În concluzie, doar după turul al doilea se va putea lua o decizie în privința prezidențialelor”, a declarat fostul ministru român al Justiției, citat de HotNews.
Precizăm că Parchetul General de la București a anunțat astăzi că s-a autosesizat în urma desecretizării documentelor discutate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie 2024, care vizează procesul electoral pentru alegerile prezidențiale. Ancheta se concentrează asupra posibilelor infracțiuni de corupere a alegătorilor, spălare de bani și utilizarea unor metode ilegale în mediul online pentru influențarea votului.
În ajun, SUA s-au declarat îngrijorate de implicarea Rusiei, prin acțiuni cibernetice nocive, în influențarea procesului electoral din România. Departamentul de Stat de la Washington consideră că informațiile cuprinse în rapoartele autorităților române ar trebui investigate în totalitate, ca să fie asigurată integritatea procesului electoral din România.
