Corespondență Dan Alexe // Lavrov la OSCE, o organizație lipsită de conducere
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a evitat o ciocnire publică cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, joi seară, la reuniunea anuală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Lavrov acuzând Occidentul pentru escaladarea războiului din Ucraina, însă șeful diplomației ruse a plecat înainte ca Blinken să poată răspunde. Anterior, Blinken subliniase că „Autoritățile române au descoperit un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – pentru a influența alegerile prezidențiale din România”.
Reuniunea ministerială a OSCE are loc în Malta, iar Lavrov a mai acuzat Occidentul că reînvie Războiul Rece și caută să provoace un conflict direct cu Rusia.
Un lucru umbrește această reuniune ministerială anuală a OSCE care se ține în Malta în perioada 5-6 decembrie: prezența ministrului rus de Externe Serghei Lavrov. Este prima sa vizită într-o țară din UE de la invadarea Ucrainei în februarie 2022. Lavrov rămâne sancționat de UE, dar interdicția de călătorie poate fi ridicată temporar, ca el să participe la reuniuni internaționale.
OSCE, organizație actualmente lipsită de conducere, caută să găsească un consens între membri asupra unor chestiuni precum cele patru posturi superioare vacante în organismul din Viena, viitoarele președinții, și bugetul acestei organizații de 57 de state.
Pe de altă parte, la reuniunea ministerială a OSCE de anul trecut din Macedonia (țară candidată la UE, care se aliniază politicii de sancțiuni a UE) s-au realizat puține rezultate atunci când Lavrov a participat -- împreună cu o suită de aproape 90 de persoane.
Cea mai presantă problemă a OSCE este ocuparea primelor patru poziții în organizație, care a fost fără lider de la începutul lunii septembrie. În vară, Malta, care deține actualmente președinția rotativă, a propus: Igli Hasani, actualul ministru de Externe albanez, ca noul secretar general; diplomatul olandez Christophe Kamp în fruntea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR); fostul ministru de stat georgian pentru reconciliere și egalitate civică, Ketevan Tsikhelashvili, în calitate de nou înalt comisar pentru minoritățile naționale; iar postul de reprezentant pentru libertatea presei i-ar reveni lui Jan Braathu, un diplomat norvegian și actual șef al misiunii OSCE în Kosovo.
O contrapropunere alternativă greco-turcă pare să fie acum favorizată. Conform acestei propuneri, Braathu și Tsikhelashvili ar rămâne în aceleași funcții, dar Hasani și Kamp ar fi înlocuiți de ministrul turc de Externe Feridun Sinirlioglu în funcția de secretar general și diplomat grec Maria Telalian pentru funcția ODIHR.
Moscova a indicat că nu dorește ca Tsikhelashvili să ocupe niciun post, deoarece a lucrat ca ministru pentru reintegrarea Osetiei de Sud și Abhaziei ocupate de ruși în Georgia. Acum se pare că compromisul care va intra în cadrul reuniunii de la Malta este că georgianul va fi înlăturat și Kamp va ajunge în calitate de comisar pentru minorități naționale.
Se șoptește printre diplomații din Viena că Elveția ar putea fi pregătită să intervină. S-ar putea să nu-i mulțumească pe oficialii ruși, deoarece aceștia au criticat Elveția, observând că țara nu mai este neutră, deoarece a găzduit summitul de pace inițiat de Ucraina la începutul acestui an.
În ceea ce privește președinția anuală, Rusia este mai clară cu privire la obiectivele sale: aceasta n-ar trebui să meargă la un stat membru NATO. În timp ce Finlanda, care s-a alăturat alianței militare anul trecut, va prelua controlul la 1 ianuarie 2025, aceasta a fost o decizie luată în urmă cu câțiva ani și nu poate fi schimbată.
Și rămâne apoi, desigur, bugetul OSCE, finanțat din contribuțiile statelor membre. Asta nu este o problemă nouă, deoarece un nou buget n-a fost adoptat din 2021, când totalul era de 138 de milioane de euro pe an. Bugetul propus pentru 2025 este acum de 158 de milioane de euro, majorarea fiind justificată din cauza indexării salariilor și a inflației.
Soluția probabilă la impasul bugetar -- așa cum a fost obișnuit în ultimii ani -- va fi aceea că alți membri vor oferi contribuții suplimentare în afara bugetului pentru a menține o OSCE șchiopătândă.
Vizita lui Lavrov în Malta vine pe fondul semnalelor tot mai insistente că multe țări occidentale încep să contacteze iarăși Moscova pe cale diplomatică, în special după ce cancelarul german Olaf Scholz l-a sunat recent pe președintele rus Vladimir Putin, pentru prima dată în mai bine de doi ani.
Rămâne însă faptul că o organizație internațională din care Rusia face parte alături de Tadjikistan și Azerbaidjan, care nu își găsește un lider de mai multe luni și care nu are puteri de constrângere, nu constituie cel mai bun forum pentru a forța Moscova să-și modifice politica expansionistă.
