Constantin Taușanji, la „Dimensiunea diplomatică”: Limba găgăuză riscă să dispară, iar împreună cu ea și etnia găgăuză
La 30 de ani de la crearea autonomiei găgăuze, scopul principal al acesteia – renașterea și dezvoltarea limbii găgăuze - nu a fost atins. Mai mult, limba găgăuză riscă să dispară, iar împreună cu ea, și etnia găgăuză, susține Constantin Taușanji, doctor în științe economice, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și în Adunarea Populară de la Comrat. Potrivit lui, se întâmplă din cauza influenței politicienilor care au condus autonomia și nu au scos în evidență problemele regiunii, dar au ascultat de cei care doresc să-și mențină influența în acest teritoriu.
„Limba găgăuză și limba română se consideră limbi străine în autonomie. Acest lucru continuă de 30 de ani. Oamenii nici nu-și dau seama că odată cu limba vom pierde și autonomia. (…) Populația ortodoxă de origine turcă va dispărea peste 10-15 ani”, a spus Taușanji în cadrul emisiunii „Dimensiunea diplomatică” de la Moldova 1.
Relatând despre circumstanțele în care a fost creată autonomia găgăuză, Constantin Taușanji a menționat că atunci s-a reușit evitarea vărsării de sânge și atingerea unui compromis – crearea autonomiei găgăuze.
„Rusia nu este prezentă doar acum în Georgia și Republica Moldova. Și atunci (anii 90 – n. n.) ea era prezentă la noi. Țin minte cum mareșalul Serghei Ahromeev a venit la Comrat. Noi cerem autonomie, nouă nu ne dau autonomie. În fața cinematografului, el a declarat (fapt ce ne-a îngrijorat mult): „Găgăuzi, nu vă temeți de moldoveni, o să vă dăm arme!”. Aici, noi ne-am pus pe gânduri. Noi nu voiam să luptăm cu moldovenii, noi doream să obținem autonomie. Atunci eu i-am luat microfonul și noi ne-am asumat responsabilitatea”, povestește Taușanji.
Menționăm că, în decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994, Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni, a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. Iar în anul 1994, pe 23 decembrie, a fost adoptată Legea privind statutul special al Găgăuziei.
