PSD-PNL-USR-UDMR încep negocierile pentru formarea unui nou Guvern, proeuropean. Care sunt etapele de formare a noului guvern
PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale încep, săptămâna aceasta, negocierile pentru formarea Guvernului, în condițiile în care, după anularea alegerilor prezidențiale, vor merge în fața președintelui Klaus Iohannis, aflat încă în mandat, pentru nominalizarea șefului Executivului. Deja un prim pas a fost făcut prin conturarea unei majorități proeuropene în noul Legislativ, formațiunile semnând o rezoluție în acest sens, transmite news.ro.
Social-democrații urmează să decidă, într-o ședință de conducere, propunerea de premier cu care vor merge la negocieri, cei mai mulți dintre liderii partidului dorind ca poziția să fie ocupată de Marcel Ciolacu, deja revenit în fruntea partidului după eșecul din primul tur la prezidențiale.
O altă variantă de premier este președintele PNL, Ilie Bolojan, dorit de altfel atât de USR, cât și de PSD în declarațiile făcute de Elena Lasconi și Marcel Ciolacu în campania pentru alegerile prezidențiale. Liberalii au însă o problemă, legată de scorul mic pe care l-au înregistrat la alegerile parlamentare și care îi încurcă în nominalizarea șefiei Executivului.
Săptămâna trecută, cele patru partide și minoritățile au convenit formarea unei coaliții care să continue „drumul european al țării”, care să blocheze ascensiunea la putere a dreptei radicale.
Partidele vor merge în fața președintelui Klaus Iohannis pentru nominalizarea șefului Executivului. După ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale și a cerut reluarea întregului proces electoral de la zero, Iohannis rămâne în funcție până la alegerea unui nou președinte.
Deja un prim pas a fost făcut prin conturarea unei majorități proeuropene în noul Legislativ, PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile semnând, pe 4 decembrie, o rezoluție în patru puncte care stă la baza viitoarei guvernări comune.
Alegerile prezidențiale din România au fost anulate. Ce urmează
Amintim că întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie curent. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie, nu s-a mai desfășurat. Conform Hotărârii Curții, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare, „inclusiv constituirea de noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale".
În paralel, tot prin Hotărârea Curții, mandatul actualului președinte Klaus Iohannis se prelungește până la depunerea jurământului de către președintele nou-ales, adică până după alegerile prezidențiale reluate. Astfel, președintele Klaus Iohannis poate convoca parlamentul nou-ales, în urma scrutinului din 1 decembrie 2024, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare s-au desfășurat la 1 decembrie 2024, iar la 7 decembrie, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale, președintele poate convoca noul parlament până la cel târziu 21 decembrie 2024.
Urmează consultările președintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare și formarea noului guvern.
Consultările președinte-partide
Potrivit art. 103, alin. (1) din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, președintele consultă partidele reprezentate în Parlament.
Formarea noului guvern
Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a guvernului. Programul și lista guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniștri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare și lista guvernului și depunerea jurământului în fața președintelui României.
Audierile în parlament ale propunerilor de miniștri
Birourile permanente stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniștrilor propuși, acestea finalizându-se cu un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru (Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).
Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare și lista guvernului
După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului și a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile (art. 89 și 90 din Regulamentul comun).
Depunerea jurământului în fața Președintelui României
Prim-ministrul și membrii guvernului vor depune individual jurământul în fața Președintelui României. Guvernul, precum și fiecare ministru în parte, își exercită mandatul începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție).
