Corespondență Dan Alexe // Surpriză politică: două țări baltice blochează noile sancțiuni UE împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a fost, vineri 6 decembrie, aproape de atinge un acord privind un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care să pedepsească Moscova pentru războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Sancțiunile ar fi vizat în special flota fantomă rusă și o serie de companii. Dar două țări au blocat decizia.
Ambasadorii celor 27 de state membre UE, reuniți în cadrul "Coreper", nu au reușit să ajungă la un acord din cauza opoziției Letoniei și Lituaniei față de prelungirea termenului acordat companiilor europene pentru a se retrage din Rusia. Discuțiile vor fi reluate la un Consiliu Afaceri Externe programat pentru 16 decembrie, cu trei zile înainte de un summit european.
Punctul central al noilor măsuri propuse este o listă neagră a navelor care constituie flota fantomă a tancurilor petroliere rusești folosite pentru a eluda sancțiunile. Pentru Lituania și Letonia, anumite companii abuzează de clauza care le permite să-și extindă, din diverse motive, activitățile în Rusia, în ciuda sancțiunilor.
Transportul petrolului
Al 15-lea pachet de sancțiuni ar trebui să atace și să erodeze sistemul instituit de Rusia pentru a eluda embargoul împotriva produselor sale petroliere. Cheia de boltă a acestui mecanism rusesc de eludare a sancțiunilor este o flotă de transportatori clandestini, care arborează un pavilion non-UE.
Această tehnică permite petrolului rusesc să curgă în continuare în Europa și să finanțeze războiul dus de Kremlin. Numărul tancurilor petroliere care navighează pe sub radarul UE s-a dublat într-un an, potrivit Lloyd 's List Intelligence. Acestea reprezintă aproximativ 10% din flota de tancuri petroliere a lumii.
Potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (Crea), UE a achiziționat petrol și gaze rusești în valoare de 200 de miliarde de euro de la începutul invaziei. Noile măsuri UE includ interzicerea acestor nave să facă escală în Europa. Lista ar include 75 de nave.
Sancțiunile ar viza și aproximativ cincizeci de persoane și treizeci de entități apropiate autorităților ruse, ale căror bunuri ar fi înghețate în Europa. Printre ei, managerii unor grupuri energetice precum Rosneft, Gazprom și Prime Shipping.
Companiile chineze
Se așteaptă ca sancțiunile să mai includă și șase companii și cetățeni chinezi care produc drone utilizate de Rusia în Ucraina. Tot așa, implicarea recentă a Coreei de Nord în conflict ar trebui să se reflecte și în acest pachet.
Lista de sancțiuni va include astfel și companii rusești, chineze, iraniene, indiene și sârbe implicate în producția de bunuri civile și militare cu dublă utilizare.
Spre un al 16-lea pachet de sancțiuni
Dacă vor fi aprobate, peste două săptămâni, înainte de summitul european de la Bruxelles, aceste noi sancțiuni ar fi atunci adoptate sub președinția maghiară a Consiliului UE, ceea ce este, în sine, o reușită, având în vedere apropierea dintre premierul Viktor Orban și Vladimir Putin.
Una dintre problemele UE a fost până acum disputa privind livrările de produse petroliere rusești. În timp ce UE a interzis majoritatea importurilor de petrol din Rusia în 2022, Cehia, Slovacia și Ungaria au obținut scutiri, neputând găsi alți furnizori.
Astfel, conform unui acord care urmează să expire joi, rafinăria slovacă Slovnaft, deținută de grupul maghiar MOL, a putut continua să vândă produse petroliere rusești către cehi. Praga a declarat că nu trebuie prelungit acordul pentru mai mult de șase luni, deoarece se pregătește să treacă la o conductă modernizată care va lega Italia de Germania.
Situația s-ar putea schimba însă din ianuarie, când Polonia va prelua președinția rotativă a UE, deținută acum de Ungaria. Polonia și-a arătat deja intenția de a face ca UE să adopte un al 16-lea pachet de sancțiuni care este mai ambițios decât cel anterior.
Președinția poloneză va începe aproape în același timp cu noua Comisie Europeană, care dorește, de asemenea, să-și arate dorința de a face mai mult. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, își propune să introducă gazul natural lichefiat (GNL) și combustibilul nuclear în sancțiuni. Belgia este însă foarte preocupată de asta, portul belgian Zeebrugge fiind un hub de intrare pentru GNL rusesc.
Dar această ambiție comună europeană riscă să se confrunte cu un veto al Ungariei, care rămâne foarte dependentă de energia rusă. Viktor Orban s-a exprimat deja ferm împotriva măsurilor europene care vizează energia nucleară rusă.
