Corespondență Dan Alexe // După căderea lui Assad, refugiații sirieni nu mai sunt doriți în Europa
Odată cu fuga lui Bashar al-Assad, toate țările europene au început să pună sub semnul întrebării cererile de azil din partea refugiaților sirieni. Unii politicieni și-au exprimat chiar dorința de a-i vedea pe exilați să se întoarcă în masă în țara lor de origine. Din 2011, aproape 6,6 milioane de sirieni au fost forțați să-și părăsească țara pentru a scăpa de războiul civil. Dintre aceștia, aproximativ un milion și-au găsit refugiu într-o țară din Uniunea Europeană. Dar, într-un context de avans puternic al partidelor de extrema-dreaptă la ultimele alegeri de pe continent, nu a fost nevoie de 48 de ore pentru ca guvernele german, austriac, suedez, danez, norvegian și elvețian să decidă suspendarea cererilor de azil din partea cetățenilor sirieni.
Germania — principală țară de azil
Remarcăm o „înghețare” a procedurilor de azil pentru sirieni în Germania. A doua zi după căderea „măcelarului din Damasc" - Assad, ministra germană de Interne Nancy Faeser a anunțat că, având în vedere „incertitudinea actuală”, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați a decretat „înghețarea deciziilor privind procedurile de azil în curs”.
Autoritățile germane își justifică decizia vorbind despre o situație politică în prezent „foarte confuză” în Siria. Potrivit Oficiului german, 47.270 de cereri de azil din partea sirienilor nu au fost încă decise.
Germania este țara Uniunii Europene care găzduiește cea mai mare diasporă siriană. Conform cifrelor Ministerului de Interne, peste 970 000 de persoane de naționalitate siriană locuiesc în prezent în Germania. Într-un context marcat de campania pentru alegerile federale din februarie 2025, în care extrema dreaptă și-ar putea accentua progresul, peisajul politic german rămâne fracturat pe problema primirii refugiaților sirieni. Pe de o parte, partidul conservator, Uniunea Creștin Democrată (CDU), pledează pentru repatrierea refugiaților sirieni în țara lor. Pe de altă parte, social-democrații din SPD și Verzii fac apel la răbdare.
Austria oprește cererile de azil și plănuiește un program de deportare în Siria
Austria, Suedia și Danemarca de asemenea, și-au înghețat, cel puțin temporar, procedurile de azil pentru sirieni... Într-un comunicat de presă, Ministerul de Interne austriac a declarat că de luni, 9 decembrie, „toate procedurile actuale de cerere de azil vor fi oprite”. Aproximativ 7.300 de dosare sunt afectate de această decizie. Astăzi, aproape 100 000 de sirieni trăiesc în Austria, ceea ce face ca țara să fie una dintre cele mai primitoare din Europa în acest domeniu. Chiar și cazurile persoanelor cărora li s-a acordat deja azil vor fi reexaminate. Reîntregirea familiei este suspendată. Și autoritățile austriece au anunțat că pregătesc un „program de repatriere și expulzare în Siria”.
În Suedia, deportările au fost suspendate și cererile de azil au fost înghețate
„Având în vedere situația, pur și simplu nu este posibil să se evalueze motivele pentru protecție în acest moment”, a anunțat Carl Bexelius, șeful afacerilor juridice la Agenția Națională pentru Migrație din Suedia. Liderul extremei drepte suedeze a cerut „reexaminarea” permiselor de ședere ale refugiaților sirieni în lumina căderii lui Bashar al-Assad.
Comentând despre adunările a sute de oameni pe străzile din Stockholm pentru a sărbători căderea lui al-Assad, Jimmie Akesson a remarcat „că refugiații se bucură de acest eveniment aici, în Suedia. Ar trebui să vadă asta ca pe o bună oportunitate de a merge acasă”.
În Danemarca, suspendarea procesării dosarului
Comisia de apel pentru refugiați „a decis să suspende procesarea dosarelor privind persoanele care vin din Siria, din cauza situației foarte incerte din țară după căderea regimului Assad”, a scris ea într-un comunicat de presă. Decizia vizează în prezent 69 de cazuri.
Totodată, comisia „a decis să amâne termenul de plecare pentru persoanele care pot fi deportate în Siria”, care se referă la 50 de cazuri. Copenhaga a fost, în 2020, prima capitală a UE care a reexaminat sute de dosare privind refugiații sirieni pe motiv că „situația actuală din Damasc nu mai este de natură să justifice un permis de ședere sau prelungirea acestuia”.
Soarta refugiaților sirieni din Elveția a fost suspendată
În sfârșit, în afara Uniunii Europene, pe "Vechiul Continent", avem cazurile Elveției și Norvegiei. În Elveția, UDC (dreapta radicală), partidul de guvernământ al țării, a cerut încetarea imediată a azilului acordat sirienilor. Aproximativ 28.000 de sirieni se aflau în Elveția la sfârșitul anului 2023.
În Norvegia, de asemenea, înghețarea examinărilor de dosare
La rândul său, Oslo a decis, de asemenea, să suspende examinarea dosarelor refugiaților sirieni, în așteptarea unei stabilizări a situației. „Situația din țară rămâne foarte neclară și nerezolvată”, a scris Direcția Norvegiană de Imigrare (UDI). Suspendarea examinării dosarelor înseamnă că UDI „nu va respinge și nici nu va acorda cereri de azil din partea sirienilor care au solicitat azil în Norvegia, deocamdată”, precizează organizația, fără a oferi detalii despre numărul dosarelor vizate. Pentru context, țara a primit 1.933 de cereri de azil din Siria de la începutul anului.
Totul amintește ce s-a întâmplat cu cererile de azil ale afganilor, în mai multe țări europene, după retragerea occidentală în urmă cu doi ani, când s-a considerat deodată că țara este sigură și că nu mai sunt motive de azil.
