Corespondență Dan Alexe // România în Schengen: trecerea frontierei cu Republica Moldova va fi îngreunată
Joi, 12 decembrie, miniștrii de Interne și cei ai Justiției din țările UE urmează să voteze la Bruxelles cu privire la admiterea deplină a Bulgariei și a României în spațiul Schengen.
O ultimă piedică a fost ridicată miercuri, 11 decembrie, după ce parlamentul olandez a votat pentru acceptarea deplină a Bulgariei și României în Schengen. Asta, în vreme ce tot mai multe țări din UE își reintroduc temporar controalele la frontiere.
În Olanda, cel mai mare partid din coaliția de guvernământ, Partidul Libertății al lui Geert Wilders, a încercat să facă parlamentul să voteze împotriva primirii Bulgariei și României, însă tentativa de ultimă oră a fost respinsă de parlament. Împotriva tentativei lui Wilders au votat și unele dintre celelalte partide din coaliția de guvernământ.
Dacă joi miniștrii de Interne din UE aprobă și ei definitiv, controalele la frontierele terestre ale României și Bulgariei vor fi desființate de la 1 ianuarie anul viitor. Evident, în cazul României, e vorba doar de frontierele cu Ungaria și Bulgaria. De altfel, Bulgaria și România s-au angajat să continue controalele aleatorii la graniță pentru încă 6 luni.
Alte țări UE reintroduc temporar controalele la frontiere
În ultimul an, 10 dintr-un total de 29 de țări din zona de liberă circulație au reintrodus controalele la frontieră. Fiecare țară a introdus măsurile cu un argument diferit – de la lupta împotriva migrației și criminalității până la lupta împotriva traficului ilegal de mărfuri.
Normele europene acordă țărilor Schengen dreptul de a introduce controale la frontieră în cazul unor amenințări la adresa securității naționale. Ele trebuie să informeze în continuare Comisia Europeană, însă Bruxelles-ul nu are dreptul să interzică controalele.
Calculele instituțiilor europene arată că reintroducerea controalelor la frontieră ar putea costa economiile europene până la 18-20 de miliarde de euro pe an. Transportul rutier de marfă este cel mai afectat de timpul suplimentar de așteptare la frontiere. Timpul de călătorie crește semnificativ, ceea ce duce la costuri de transport mai mari și întârzieri în lanțul de aprovizionare.
Numai în Germania, controalele la frontierele terestre ale țării, nou introduse în septembrie, ar putea duce la pierderi economice ale produsului intern brut de aproximativ 11,5 miliarde de euro. Costurile crescute pentru companii înseamnă și prețuri finale mai mari pentru consumatori.
Apoi, companiile germane din apropierea graniței cu Polonia se bazează și pe forța de muncă din țara vecină. În Olanda, municipalitățile de graniță au trimis și o scrisoare guvernului prin care cer ridicarea controalelor. Motivul este că mulți oameni din regiunile de frontieră lucrează în Belgia și Germania vecine, iar întârzierile la granițe îi pot costa locurile de muncă. Potrivit statisticilor, pierderile pentru economia olandeză ar putea ajunge la 9 miliarde de euro.
Pentru sectorul alimentar, controalele la frontieră înseamnă nu numai costuri mai mari de aprovizionare, ci și potențiale probleme de valabilitate pentru produsele proaspete din cauza timpilor de transport mai lungi. Turismul se numără și el printre sectoarele afectate.
Cât despre Republica Moldova, este limpede că intrarea României în Schengen va îngreuna trecerea frontierei dintre cele două, din moment ce granița României cu Moldova va deveni o frontieră externă dură a UE… plus Schengen.
