Furtul miliardului // Cât ne costă anual? Până în 2041, statul trebuie să achite aproape dublu cât s-a furat din sistemul bancar
Peste 24,5 miliarde de lei vor fi achitați din bugetul de stat până în 2041 pentru deservirea obligațiunilor de stat emise pentru a acoperi gaura creată în urma furtului miliardului. Circa 6,8 miliarde de lei au fost deja achitate din 2017, inclusiv peste 1,9 miliarde de lei pentru răscumpărarea sumei principale și peste 4,9 miliarde de lei pentru plata dobânzilor aferente, a comunicat pentru „Teleradio-Moldova” secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene. În același timp, până în prezent, nu a fost recuperat niciun bănuț din bunurile sechestrate de la cei care se fac vinovați de prejudicierea statului.
În perioada 2011-2015, în Republica Moldova, a avut loc o schemă masivă de fraudă bancară care a dus la furtul a aproximativ 1 miliard de dolari SUA (echivalentul a 12% din PIB-ul țării) de la trei bănci comerciale, care au fost ulterior lichidate.
Pentru a acoperi acest prejudiciu, în octombrie, 2016, Ministerul Finanțelor a emis și transmis Băncii Naționale a Moldovei obligațiuni de stat în valoare de 13 miliarde 341,2 milioane de lei pe termene de la 1 an până la 25 de ani.
Răscumpărarea obligațiunilor de stat se efectuează în conformitate cu un grafic agreat cu Banca Națională a Moldovei. Dobânzile (cupoanele) se achită semianual, cu excepția dobânzilor pentru primul an, care au fost achitate la 4 octombrie 2017, a precizat Ion Gumene.
„Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat se efectuează din contul bugetului de stat, prevăzute anual în Legea bugetului de stat. La fel, comunicăm că rata nominală medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă în anul 2024 constituie 4,96%, fiind o rată sustenabilă din punct de vedere al costurilor pentru bugetul de stat”, ne-a comunicat secretarul de stat Ion Gumene.
Menționăm că, în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015, Banca Națională a Moldovei a acordat Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. credite de urgență asigurate cu garanții de stat, în valoare totală de 14,1 miliarde de lei, după cum urmează:
- Banca de Economii S.A. – circa 9,3 miliarde de lei;
- BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. – 2,7 miliarde de lei;
- B.C. „UNIBANK” S.A. – 2,1 miliarde de lei.
Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A. la data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.
Din data retragerii licențelor băncilor (16.10.2015) și până la 30.09.2024 inclusiv, lichidatorii au achitat Băncii Naționale și Ministerului Finanțelor o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care, conform ordinii onorării creanțelor, sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.
Potrivit Băncii Naționale, din momentul lichidări până la sfârșitul lunii septembrie curent, lichidatorii celor trei bănci comerciale au încasat aproximativ 3 miliarde de lei.
Lichidatorii celor trei bănci în proces de lichidare întreprind în continuare măsuri în vederea valorificării activelor. Astfel, cele trei bănci au încasat circa 2,9 miliarde de lei de la retragerea licențelor (2015) până la 30 septembrie curent.
Investigații în cauza penală „furtul miliardului”
În perioada 2012-2014, trei bănci moldovenești au acordat împrumuturi de 2,9 miliarde de dolari SUA către părți afiliate ale proprietarilor băncilor. Banii proveniți din aceste împrumuturi au fost apoi redirecționați prin conturi în două bănci din Letonia, unde au fost repartizați în mai multe jurisdicții, inclusiv unele care s-au întors în R. Moldova. Aproximativ 12% din PIB-ul țării a fost cheltuit pentru salvarea celor trei bănci aflate în centrul fraudei, pentru a preveni colapsul sistemului bancar al țării.
Investigațiile în cauza penală denumită generic „furtul miliardului” nu au fost încă finalizate, însă, pe parcursul ultimilor trei ani, mai multe cauze penale în privința principalilor participanți la săvârșirea faptelor au fost trimise în instanța de judecată.
Inculpaților le sunt înaintate acuzații privind săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale (infracțiuni care se prescriu în anul 2029), escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale și crearea și conducerea unei organizații criminale (infracțiuni care se prescriu în anul 2034).
Printre cei trimiși în instanță se numără:
Vladimir Plahotniuc (oligarh moldovean, fugit);
Ilan Șor (oligarh moldovean, fugit);
Vladimir Andronachi (asociat apropiat al lui Plahotniuc);
Un deputat în Parlament (asociat apropiat al lui Șor);
Un fost guvernator, doi foști viceguvernatori și un șef de departament de la Banca Națională a Moldovei;
Foști președinți interimari ai BC „Banca de Economii" și BC „BancaSocială", fostul președinte BC „Unibank" SA;
Doi contabili ai grupului de companii "Shorholding”
și alții (în total, 17 persoane).
În cadrul cauzei penale nominalizate, de la momentul pornirii urmăririi penale până în prezent, au fost aplicate sau transmise pentru executare, încheieri aferente măsurilor asiguratorii în mărime de cca 7,41 miliarde de lei, ceea ce constituie cca 55,5% din total.
Sechestrele sunt aplicate atât în urma investigațiilor financiare paralele efectuate de către ARBI, cât și de către Procuratura Anticorupție de sine stătător.
Suma sechestrelor aplicate în cauzele penale transmise în instanța de judecată constituie circa 1,42 miliarde de lei.
Suma sechestrelor aplicate asupra bunurilor aflate peste hotarele Republicii Moldova constituie cca 1,59 miliarde de lei.
Potrivit legislației în vigoare, acest proces se realizează în eventualitatea emiterii de către instanța de judecată a unei sentințe de condamnare prin care este dispusă confiscarea specială sau admisă acțiunea civilă.
Altfel spus, recuperarea bunurilor infracționale poate avea loc doar în baza unei decizii judecătorești definitive și executorii.
Totodată, legislația în vigoare stabilește că executarea, în această parte a unei decizii judecătorești, ține de competența executorului judecătoresc, și nu de cea a procurorului.
În decembrie curent, deputații au adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale. Aceste modificări ar putea contribui inclusiv la recuperarea bunurilor sechestrate în cauza penală „furtul miliardului”.
Autorii propun modificări la Codul penal, ce vizează confiscarea specială și extinsă. Mai exact, se prevede posibilitatea confiscării unui alt bun echivalent sau contravaloarea acestuia, dacă este imposibilă confiscarea bunurilor dintr-un anumit motiv. La fel, va fi posibilă și confiscarea bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri sau foloase obținute din valorificarea acestora.
Inițiativa legislativă mai propune completarea Codului penal cu un nou articol care se referă la confiscarea aplicată terților. Respectiv, va fi posibilă confiscarea bunurilor care au fost transferate de către bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat unor persoane terțe fizice sau juridice. Acest lucru va fi posibil dacă persoanele terțe știau că bunurile au fost transferate pentru a evita confiscarea sau că acestea au rămas, în continuare, în proprietatea efectivă a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau condamnatului.
