Senatul României a votat: La aceeași adresă vor putea fi înregistrate cel mult 10 persoane
Senatorii români au adoptat un proiect de lege care prevede că la o adresă pot fi înregistrate cu cartea de identitate cel mult 10 persoane, pe lângă familia apropiată sau rudele de până la gradul patru. Inițiativa legislativă ar urma să producă anumite efecte și în cazul unor cetățeni moldoveni, transmite corespondentul Radio Moldova la București.
Inițiativa legislativă aparține social-democraților, care susțin, in expunerea de motive, ca vizează, printre altele, îmbunătățirea calității serviciilor de evidență a persoanelor sau a datelor înregistrate în Registrul de Evidență a Persoanelor.
Parlamentarii care susțin legea amintesc de cazurile constatate de presă și autorități în ultimii ani, când la unele adrese au fost înregistrați mii de oameni care nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresa din sectorul 3 din București, apăreau înregistrate 5 mii de persoane. In iulie 2020, a fost relatata o situație similară în județul Iași. La o adresă din comuna Mosna figurau cu viză de reședință peste 3.000 de persoane.
Cel mai flagrant caz a fost consemnat în februarie anul trecut la o adresa din București, unde locuiau fictiv nu mai puțin de 18 mii de oameni. Afectați ar urma să fie însă și cetățenii moldoveni, după cum afirmă, la Radio Moldova, Septimius Pîrvu, expert în buna guvernare și procese electorale. El se declară contrariat de felul în care a fost stabilită limita maximă de 10 persoane pentru o adresa.
„Inițial, în propunerea legislativă nu apărea acest număr. Proiectul de lege a fost schimbat în comisii în Senat și a apărut acest număr magic de 10, dar nu știm de ce 10. Acest număr se referă la orice tip de locuință: vorbim și de un palat, vorbim și de o casă cu o cameră în mediul rural. Mi se pare foarte arbitrar o limită fără a avea o susținere în spate”, a spus expertul.
O motivație ar fi de fapt anul electoral 2024 și implicit împiedicarea traseismului la vot, in special la alegerile locale, crede Septimius Pîrvu. Potrivit acestuia, printre cei vizați sunt însă, conjunctural, și unii cetățeni din Republica Moldova.
*„Pe de altă parte, nu pare a fi neapărat un fenomen atât de evident încât să aibă efect la nivel național, dar, sigur, în niște comunități, în niște județe, e o practică ce afectează modul de vot. Într-adevăr, cred că ar putea afecta anumite categorii de cetățeni moldoveni. Ar putea afecta dreptul la vor, dar întrebarea este dacă se stabilește această limită, pentru că legea nu este foarte clară ce se întâmplă retroactiv. Adică, dacă deja sunt o sută de cetățeni, legea ne zice că nu se pot înscrie în Registru mai mult de 10. Dar dacă deja există 15, ce facem, se duc, controlează și dau afară random cinci oameni? Este un început de idee, nu e dus până la capăt”, a precizat Septimius Pîrvu.
Proiectul de lege pleacă de la Senat la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
