Corespondență Dan Alexe // Cum răspund membrii NATO presiunilor lui Trump de a cheltui mai mult pe apărare
Președintele ales al SUA, Donald Trump, care își preia mandatul pe 20 ianuarie, a spus în mod repetat că dorește ca aliații NATO să-și sporească cheltuielile pentru apărare. Acum însă el ar vrea ca acele cheltuieli ale europenilor să urce până la mai mult decât dublu față de ținta actuală de 2% din produsul intern brut.
Echipa lui Trump le-a spus așadar oficialilor europeni că viitorul președinte american se așteaptă ca membrii alianței militare să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Membrii europeni ai NATO sunt așadar supuși unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a crește cheltuielile pentru apărare, în special în urma invaziei Ucrainei de către Moscova și a amenințării lui Vladimir Putin de a-i ataca pe cei care sprijină Kievul. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a declarat la începutul acestei luni că membrii alianței trebuie să cheltuiască „mult mai mult” pentru apărare de acum înainte: peste 2% din PIB a spus el, făcându-se ecoul lui Donald Trump.
Asta a spus și noua șefă a diplomației UE, estona Kaja Kallas, la Summitul recent Nord-Sud de la Saariselkä, din Finlanda: — „ Am fost cu toții de acord că Europa trebuie să facă mai mult pentru a se apăra și a preveni războiul”, a spus Kallas într-o postare pe X. „Anul viitor, vom propune idei la nivelul UE pentru mai multă cooperare în domeniul apărării și o finanțare mai puternică.”
Situația reală începe însă să fie mai încurajatoare. Un raport intern al NATO din luna iunie a arătat că un număr record de 23 de membri din alianță, din 32, ating deja în acest moment ținta de 2% pentru cheltuielile de apărare.
România este una din aceste țări „silitoare", bugetul estimat al apărării fiind de 2,25% din PIB pentru anul 2024. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.
Cele 9 țări care nu îndeplinesc nici în 2024 ținta de cheltuieli sunt:
Spania: 1,3% din PIB, Luxemburg: 1,3%, Slovenia: 1,3%, Belgia: 1,3%, Canada: 1,4%, Italia: 1,5%, Portugalia: 1,6% și Croația: 1,8%, dar și Germania încă este sub bara de 2%.
Faptul că țările europene din NATO s-au angajat să-și ridice cheltuielile militare la 2% din PIB nu înseamnă însă că ele ar fi obligate prin asta să cumpere armament american. Cele 2% din PIB pe care trebuie să-i cheltuiască țările din NATO pentru apărare nu trebuie dați SUA, nu sunt o taxă de protecție, ci e vorba de un angajament securitar colectiv. Fiecare țară este liberă să cheltuiască cele 2% cum corespunde mai bine dispozitivului său militar. Cumpărând armament francez, de pildă.
Nu întâmplător, țara care cheltuie cel mai mult pentru apărare este Polonia: 4,1% din PIB... iar raportat la PIB-ul țării asta înseamnă chiar mult mai mult decât SUA (3,4%).
