Ministerul Justiției neagă reducerea pedepselor pentru corupție și critică Procuratura Anticorupție: Induce în eroare opinia publică
Modificările legislative din Codul penal, intrate în vigoare în septembrie 2024, nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenele de prescripție, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, susține Ministerul Justiției. Reacția vine după ce Procuratura Anticorupție a semnalat, într-un raport prezentat recent, o scădere a ratei sentințelor în dosarele de corupție, urmare a modificărilor legislative promovate și operate de partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS).
PA: Numărul deciziilor de încetare a cauzelor penale a crescut, în 2024, de peste două ori
Potrivit raportului făcut public de Procuratura Anticorupție pe 17 ianuarie, soluțiile de încetare a cauzelor penale au crescut „semnificativ”. Astfel, în 2024, numărul acestora a ajuns la 94 de persoane (comparativ cu 39 și 58 de persoane în 2023 și, respectiv, 2022). În astfel de cazuri, persoana este recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii, dar este eliberată de executarea pedepsei din motiv că a expirat termenul stabilit de lege pentru tragerea la răspundere penală. Procuratura Anticorupție explică numărul ridicat al acestor încetări printr-o serie de legi promovate de Ministerul Justiției și adoptate de Parlament, în toamna anului trecut.
Raportul PA a stârnit mai multe reacții în mediul online, deputații PAS fiind acuzați că au redus deliberat pedepsele pentru corupție, în special pentru funcționari și demnitari. „Se zice că unii deja au beneficiat de noile prevederi. Uite așa, cea mai mare luptă cu corupția s-a sfârșit cu îmbrățișarea ei. Pregătiți-vă pentru un nou furt de miliarde”, a scris jurnalistul Ion Terguță pe Facebook.
Ministerul Justiției critică interpretările PA: „Este regretabil”
Ministerul Justiției a negat public, pe 17 ianuarie, acuzațiile formulate de PA. Potrivit instituției, modificările operate în toamna anului trecut au avut scopul de a elimina deficiențele legislative și de a uniformiza sancțiunile pentru o aplicare corectă și proporțională a acestora.
Astfel, coruperea pasivă pentru o mită de până la 5.000 de lei, comisă de un funcționar public, este sancționată cu pedepse non-privative de libertate. În cazul demnitarilor de stat, însă, aceeași faptă este acum încadrată cu pedepse mai severe, inclusiv închisoarea de până la trei ani.
Pentru mite ce depășesc 5.000 de lei, pedepsele cresc gradual, ajungând până la închisoarea de 15 ani pentru cazurile grave. De asemenea, cuantumul amenzilor aplicabile a fost majorat semnificativ.
În concluzie, potrivit Ministerului, pedepsele pentru infracțiunile de corupție nu au fost diminuate, iar severitatea sancțiunilor rămâne corelată cu gravitatea faptelor.
„Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun”.
Ministra Veronica Mihailov-Moraru a dat asigurări, într-o reacție pe rețelele de socializare, că Ministerul Justiției „rămâne ferm angajat în combaterea corupției și în sprijinirea unui sistem judiciar solid”.
„Vă încurajăm să consultați informațiile din surse oficiale pentru a evita dezinformarea, iar dacă sunt nelămuriri, vă rugăm să contactați direct ministerul pentru a le clarifica.”
Am solicitat o reacție din partea PA, însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
