Pacea Ucrainei, între Trump și Putin
Pacea în Ucraina ar fi un răgaz pentru populația civilă care suferă din cauza invaziei rusești. Însă Kievul se confruntă cu riscuri politice. Viitoarea administrație Trump ar putea amâna aderarea la NATO, deși ucrainenii vor garanții de securitate serioase și speră că Statele Unite vor pune presiune pe Kremlin. Cel mai probabil concesiile teritoriale nu vor fi recunoscute internațional, însă de facto Rusia va controla teritoriile ocupate. Între timp războiul continuă, armata de ocupație a lovit cu rachete o școală din orașul Krivoi Rog. Cel puțin patru oameni au murit, alți cinci au ajuns la spital în stare gravă.
Hanna Horbaciova este brutăreasă și conduce acum o afacere înfloritoare în orașul Dnipro, care a devenit pentru ea loc de refugiu. Înainte de 2014 trăia la Horlivka în regiunea Donețk, dar a fugit de acolo când separatiștii susținuți de Rusia au ocupat o parte din Donbas. Și totuși războiul a urmărit-o, deși acum zece ani s-a stabilit la Torețk. Astăzi în acest oraș se dau lupte intense. O dată ce frontul s-a mutat spre vest, armata rusă ocupând sat după sat, Torețkul a intrat în raza de acțiune a artileriei rusești, și atunci Hanna Horbaciova a fost forțată din nou să-și refacă viața în altă parte.
„E un orășel la linia frontului, mereu erau bombardamente. Ieșeai dimineața la balcon cu o cafea, proiectilele zburau în toate direcții. Era înficoștăor, vrei să lași totul și să fugi. Pleci și peste două zile pierzi afacerea - un atac din sistemul Grad și tot ce-am muncit s-a făcut scrum”.
Acordurile de la Minsk nu adus pacea în estul Ucrainei și negocierile în formatul Moscova-Kiev-Berlin-Paris au eșuat până la urmă. Președintele Zelenski explică asta prin lipsa Statelor Unite de la masa discuțiilor. Acum liderul de la Kiev mizează pe administrația Trump de a-l forța pe Putin să accepte pacea.
„El nu se va opri în Donețk, Zaporijie sau Dnipropetrovsk. Va merge mai departe. Și chiar ne întrebăm noi unde vom pleca mai departe? În țările Baltice, el și acolo va ajunge. Ce-l poate opri? Poate a venit timpul, să facem ceva împreună nu doar ca Ucraina. Pentru Ucraina singură, el e o nucă prea tare”, spune Hanna Horbaciova.
Establishmentul politic de la Kiev speră că noua administrație americană va aplica principiul pace prin forță și va oferi garanții de securitate serioase.
„Nu văd nicio altă posibilitate de orice tip de acord cu rușii decât dacă suntem membri NATO și le este frică de represalii din partea NATO dacă există un conflict între Ucraina și Rusia. Nu cred că rușii ar respecta vreun fel de înțelegere. Ei au încălcat numeroase, zeci și zeci de acorduri de încetare a focului în baza aranjamentelor de la Minsk”, a menționat expertul în securitate din Ucraina, Oleksandr Hara.
Încheierea războiului ar fi o chestiune principială pentru Donald Trump. Totuși pacea rapidă înseamnă concesii teritoriale de facto pentru Ucraina, pe modelul Ciprului de Nord. Statul cipriot a fost divizat în 1974 fără o soluție diplomatică recunoscută.
„Putin poate fi convins că în sfârșit vocea lui va fi auzită în legătură cu anumite probleme, de exemplu că Ucraina nu va adera la NATO, fie pe termen scurt, fie deloc. Și ca să explic, acest lucru se datorează faptului că Donald Trump, la conferința de presă de la Mar-a-Lago la început de an 2025, a readus în discuție acest punct referitor la linia roșie a Rusiei privind aderarea Ucrainei la NATO. Așadar, Trump a fost deschis public cu privire la acest subiect. Ar fi de-a dreptul surprinzător dacă nu l-ar încuraja și în discuțiile private pe Putin în legătură cu acest punct specific de negociere”, spune cercetătorul la Centrul Chatham House din Londra, Samir Puri.
Președintele ales Donald Trump va fi învestit luni, pe 20 ianuarie.
