Viață fără sunete: provocările cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz
Viața fără sunete poate părea imposibil de înțeles pentru mulți, dar pentru persoanele cu deficiențe de auz este realitatea pe care o trăiesc în fiecare clipă. Acești oameni ne arată cum hotărârea și curajul pot transforma orice obstacol într-o lecție de viață. În Republica Moldova, cea mai mare dificultate pentru ei este numărul insuficient al interpreților mimico-gestuali, ceea ce le îngreunează integrarea în societate. Iar accesul redus la informație, educație și asistență specifică pentru ei le limitează dreptul de a participa activ la viața socială și profesională, creându-le astfel bariere pentru un trai decent.
Un astfel de exemplu este Ion Zavațchi, un tânăr de 28 de ani, care de la o vârstă fragedă și-a pierdut auzul și care, ca și mulți alți oameni cu deficiențe de auz, încearcă să înfrunte greutățile pe care le întâmpină în viața cotidiană.
„Persoanele au o atitudine neplăcută față de surzi și drepturile pe care le au ei, mereu au nevoie de interpret, fără interpret pe ei îi refuză, chiar și să facă niște acte pentru comisia de dizabilități și la fel la medici, la instituțiile medicale au nevoie de interpret, fără ei persoanele cu dizabilități nu pot să comunice și comunicarea este neplăcută, foarte multe neajunsuri”, spune Ion Zavațchi.
Tânărul spune că persoanele cu deficiențe de auz beneficiază de un sprijin redus din partea autorităților, ceea ce face mult mai dificilă adaptarea lor în societate. Din acest motiv, mulți aleg să plece în străinătate, unde condițiile pentru persoanele cu dizabilități sunt mai favorabile.
„În acest moment statul nu este interesat de noi, persoanele cu dizabilități de auz. Asociația Surzilor deseori bate la ușa lor, ei nu sunt cointeresați să asculte, să ne audă. Demult am vrut să învăț la universitate, să învăț limba engleză, au spus că este nevoie de un interpret, dar noi avem puțini interpreți și, în plus, mai mulți surzi care au vrut să intre la universitate au fost refuzați, tot din motivul că nu au interpret în instituție”, a menționat tânărul.
Ion a mai spus că împreună cu cei din comunitatea surzilor au creat un grup pe rețelele sociale unde sunt distribuite știrile, însă ei au nevoie de o aplicație specială, recent deschisă, care să le ofere acces la informație și servicii esențiale, însă care, din motive tehnice, nu este funcțională.
„Aceasta e o aplicație pe care au deschis-o pentru toți surzii care nu știu a citi sau nu cunosc toate cuvintele, sunt vremuri grele acum, fiindcă informație este puțină în limba semnelor, de asta aplicația îi ajută să afle mai multă informație despre război, despre diferite schimbări în țară. Solicitarea primordială este ca în școlile generale să fie specialiști care să predea persoanelor cu dizabilități, să îi învețe să folosească acest limbaj în procesul de educație a acestor copii”, a spus Ion Zavațchi.
Republica Moldova duce o lipsă mare de interpreți mimico-gestuali, având doar 21 de specialiști autorizați.
„Interpreți avem puțini, se duce lipsă de interpreți. La noi, unei persoane pe an i se atribuie 300 de persoane pentru a fi deservite, în timp ce peste hotare e 140 de persoane”, a declarat Natalia Babici, prim-vicepreședinta Asociației Surzilor din Republica Moldova.
Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale spun că autoritățile ajută persoanele cu dizabilități și le creează condiții pentru integrarea lor în societate.
„Persoanele cu dizabilități în general, dar și cele cu deficiențe de auz beneficiază de măsuri de protecție din partea statului și aici mă refer la prestații sociale, pensii. Pe lângă alocații sociale, persoanele cu dizabilități beneficiază și de alocații pentru îngrijire, suport și însoțire, sunt persoanele cu dizabilități severe din copilărie, copiii cu dizabilități severe, cu dizabilități severe de vedere”, afirmă Vasile Cușca, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în Republica Moldova sunt în jur de 160 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care aproximativ trei mii de persoane sunt cu deficiențe de auz.
