Corespondență Dan Alexe // Eutanasia sau „moartea blândă” în Europa
Premierul francez François Bayrou tocmai a anunțat, marți, 22 ianuarie, planurile de a împărți legislația extrem de sensibilă care va legaliza moartea asistată, eutanasia, în două părți separate. Proiectul de lege – care abordează o problemă cu mare încărcătură politică din Franța – a fost examinat de parlamentari încă din iunie anul trecut. Conform propunerii lui Bayrou, o parte a legii ar legaliza moartea asistată pentru pacienții cu diagnostice terminale pe termen scurt sau mediu. O a doua parte ar reforma îngrijirea paliativă – tratamentul medical la sfârșitul vieții pentru cei cu boli complexe sau terminale.
În prezent, moartea asistată sau eutanasia sunt interzise în Franța, dar legea permite pacienților să solicite acces la sedare profundă și continuă până la moarte, în condiții foarte stricte.
„Moartea blândă” în Europa
Eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale în Olanda din 2002 pentru șase condiții, inclusiv suferință insuportabilă, nicio perspectivă de alinare și o dorință independentă de moarte.
Un al doilea specialist trebuie să confirme dorința, iar majoritatea cazurilor sunt efectuate de medicul de familie la domiciliu.
Guvernul belgian a introdus de asemenea o propunere de lege care ar extinde aplicarea eutanasiei și la maladiile neuro-degenerative cum sunt Alzheimer, sau demența senilă.
Proiectul belgian de lege conține și o serie de prevederi care ar face-o prima de pe planetă ce ar permite introducerea unei „declarații anticipate de eutanasie”. Prin asta, persoanele atinse de maladii degenerative incurabile pot anticipa momentul în care își vor pierde liberul arbitru și conștiința umană și semnează anticipat o cerere de eutanasiere. Potrivit proiectului de lege, cererea trebuie reînnoită din cinci în cinci ani, în fața a doi martori. Ea poate, desigur, fi retrasă oricând dacă pacientul se ameliorează.
Eutanasia se traduce prin „moartea blândă” sau „moartea bună”. Belgia, Olanda și Luxemburgul, primele pe planetă, au codificat deja dreptul de a muri în mod demn. În aceste țări, orice bolnav incurabil care, conform avizului medicilor, trece prin suferințe insuportabile, fără a exista posibilitatea unei ameliorări, poate cere să fie eutanasiat.
Altfel zis: să moară demn, înconjurat de ai săi. Această lege din Belgia, Olanda și Luxemburg este însă criticată în alte parți ale Europei, în special în sudul ultracatolic.
În Italia s-a ajuns astfel, în 2009, la o criză constituțională în cazul Eluanei, femeia decedată atunci după ce fusese ținută în mod artificial în comă vreme de 17 ani. Pe când avea doar 20 de ani, Eluana a făcut un grav accident de automobil, care a transformat-o într-o legumă umană. În 2009, părinții Eluanei au cerut oprirea dispozitivului medical prin care această ființa era menținută într-o formă de viață vegetativă. Atât părinții, cât și medicii au arătat că leziunile creierului Eluanei erau ireversibile și că respectiva plantă umană trebuia eutanasiată.
Premierul de atunci, însă, Berlusconi, după consultări cu Vaticanul, nu numai că a emis pe dată un decret care interzicea eutanasierea acelei persoane incurabile, dar a adăugat un comentariu propriu, spunând: „Eluana nu trebuie să moară, câtă vreme mai poate face copii!”...
O atitudine total opusă celei din Belgia, unde marele scriitor Hugo Claus, atins de Alzheimer, alesese exact în același an să fie eutanasiat, ceea ce s-a și întâmplat. Europa apare astfel divizată până și în moarte.
