Restanțe salariale de peste 156 de milioane de lei: CFM caută soluții, iar Ministerul Infrastructurii promite un plan de transformare
Autoritățile ar putea implementa un mecanism de alocare a subvențiilor pentru întreținerea infrastructurii feroviare și susținerea serviciilor de transport de pasageri, ca parte a planului de redresare a Întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM), care se confruntă cu una dintre cele mai grave crize financiare din istoria sa. În timp ce autoritățile dau asigurări că lucrează intens la identificarea unor soluții necesare pentru stabilizarea situației, aproape 5.000 de feroviari își așteaptă încă salariile restante, care ajung la peste 156 de milioane de lei.
Calea Ferată din Moldova trece printr-un amplu proces de reorganizare: sunt luate măsuri pentru reducerea costurilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor pentru clienți, au anunțat reprezentanții întreprinderii într-un comunicat emis pe 23 ianuarie.
„Lucrăm la modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cerințelor de piață și pentru a ne recâștiga încrederea călătorilor. Totuși, prioritatea numărul unu rămâne a fi achitarea restanțelor salariale a 4997 de angajați ai CFM, care constituie 156 863 500 de lei, formate în perioada august-decembrie 2024. Continuăm căutarea de soluții pentru a remedia situația economico-financiară a întreprinderii.”
Și secretarul de stat în domeniul transporturilor, Mircea Păscăluță, a declarat că autoritățile lucrează la un plan bine structurat, bazat pe reorganizare și investiții, pentru a transforma CFM într-o companie „modernă și sustenabilă”.
„Există deja un plan concret, bazat pe două direcții esențiale, pentru a transforma CFM într-o companie modernă și sustenabilă. În ultimele luni, au fost făcuți pași pentru a stabiliza situația. Primul fiind un audit complet, pentru a identifica sursa problemelor și am inițiat un proces de reorganizare care să facă CFM mai eficientă și mai transparentă. Deși aceste schimbări nu sunt ușoare, ele sunt necesare pentru a salva întreprinderea. Un alt pas important este atragerea de investiții pentru modernizarea infrastructurii și a trenurilor, astfel încât CFM să devină un partener de încredere atât pentru călători, cât și pentru economia țării.”
În acest sens, proiectele finanțate din fonduri europene joacă un rol important. Reabilitarea liniilor Tighina-Giurgiulești și Ocnița-Căinari, modernizarea podului feroviar Fălciu-Cantemir și a segmentului Văleni sunt doar câteva dintre inițiativele care vor contribui la creșterea vitezei trenurilor, îmbunătățirea siguranței rețelei și sporirea tranzitului de mărfuri. De asemenea, este luată în calcul implementarea unui mecanism de subvenționare a infrastructurii feroviare și a serviciilor de transport de pasageri, aliniate la bunele practici europene, susține Păscăluță.
„Vom transforma CFM într-un partener de încredere pentru călători și economie”.
Precizăm că situația la Calea Ferată a Moldovei a început să se agraveze după luna august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina a scăzut drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa. Schimbarea a dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni. În ajun, feroviarii au avertizat că vor ieși la proteste, dacă nu li se vor achita restanțele salariale. Anunțul a fost făcut de Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova, care a precizat că manifestațiile și grevele ar putea începe în februarie, în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, precum și la toate cele opt noduri feroviare din țară.
