Lituania și Estonia se angajează să îndeplinească obiectivul de 5% stabilit de Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare
Lituania și Estonia au devenit primele membre NATO care răspund solicitării președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare la peste 5% din PIB, a relatat „Financial Times” la 27 ianuarie.
Trump și-a reiterat cererea la 7 ianuarie, îndemnând aliații NATO să își mărească contribuțiile la apărare dincolo de reperul actual de 2%, citând necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa în contextul războiului la scară largă pe care Rusia îl poartă în prezent în Ucraina.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, ar fi descris această schimbare ca făcând parte dintr-o „nouă eră”, Vilnius angajându-se să cheltuiască anual între 5% și 6% din PIB pentru apărare cel puțin până în 2030.
Estonia a urmat exemplul, prim-ministrul Kristen Michal angajându-se să crească cheltuielile pentru apărare de la 3,7% din PIB la 5%.
Acest lucru ar plasa țările baltice cu mult înaintea majorității membrilor NATO și chiar a Statelor Unite, care au alocat 3,38% din PIB pentru apărare în 2024.
În iulie, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a declarat că țara sa va cheltui 5% din PIB pentru apărare în 2025, devenind prima țară NATO care face acest lucru.
Anunțurile vin în contextul în care membrii NATO dezbat creșterea obiectivului de cheltuieli pentru apărare la nivelul întregii alianțe la 3% din PIB până în 2030, încă sub pragul de 5% propus de Trump.
În timp ce 24 de state membre au îndeplinit obiectivul actual de 2% în 2024, mai multe, inclusiv Italia, Canada și Spania, rămân sub acest prag. Polonia a condus NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare anul trecut, alocând 4,12% din PIB, urmată de Estonia și SUA.
Presiunea exercitată de Trump asupra aliaților din NATO pentru a crește bugetele de apărare reflectă criticile sale de lungă durată la adresa a ceea ce el percepe ca fiind dependența Europei de garanțiile de securitate americane.
Remarcile sale din februarie 2024 - amenințând că va lăsa Rusia „să facă ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu îndeplinesc criteriile de cheltuieli - au stârnit indignare la nivel internațional, ridicând îngrijorări cu privire la angajamentul său față de principiul apărării colective al alianței.
