Peste 30 de lideri mondiali au participat la evenimentul internațional de comemorare a victimelor de la Auschwitz
Întreaga lume comemorează 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, un lagăr al morții în care și-au pierdut viața sute de mii de evrei, romi, precum și oameni de alte naționalități. Peste 30 de lideri mondiali, inclusiv președinta Maia Sandu, s-au alăturat, în sudul Poloniei, unui grup din ce în ce mai restrâns de supraviețuitori ai lagărelor de concentrare naziste, pentru a comemora evenimentul. La Auschwitz au fost uciși peste 1,1 milioane de oameni, în mare parte, evrei.
„Întotdeauna am fost în minoritate, noi, cei care am trecut prin acele selecții și am supraviețuit. De la început am fost puțini, iar un număr și mai mic au ajuns să trăiască pentru a vedea libertatea, eram atât de puțini. Iar acum suntem și mai puțini”, a spus Marian Turski, supraviețuitor Auschwitz.
„Astăzi, avem obligația, nu doar să ne amintim, ceea ce este foarte important, ci și să avertizăm și să învățăm că ura nu face decât să nască mai multă ură. În schimb, răzbunarea noastră a fost să construim o țară evreiască puternică și să ne creștem familiile în pace”, a declarat Tova Friedman, un alt supraviețuitor Auschwitz.
Comemorarea a început cu depuneri de flori la Zidul Morții, care se află într-o curte interioară, locul unde prizonierii au fost executați, iar urmele de gloanțe sunt încă vizibile.
Barbara Donezka a venit în fostul lagăr al morții pentru a-i aduce un omagiu prietenei decedate aici, dar și miilor de prizonieri care și-au găsit aici sfârșitul.
„Amintirile revin. Mă întreb cum am supraviețuit asta, foametei, frigului, fricii pentru viața mea. A fost oribil, am plâns atât de mult. A fost prima dată când am văzut pe cineva să moară alături. Nu credeam că vom muri, credeam că vor muri doar adulții și că mai avem atât de mult timp”, spune Barbara Donezka, supraviețuitoare Auschwitz.
Autoritățile germane au înființat lagărul de concentrare de la Auschwitz în 1940. În zonă s-au deschis ulterior încă 40 de lagăre, iar mai groaznic era Birkenau, folosit pentru exterminarea în masă, în camere de gazare.
„Polonia are grijă de aceste locuri pentru a păstra vie memoria, astfel încât oamenii să-și amintească mereu. Și astfel, prin această amintire, lumea să nu mai permită niciodată să se întâmple o asemenea catastrofă dramatică, o catastrofă a umanității”, a declarat liderul de la Varșovia, Andrzej Duda.
Istoricii vorbesc despre faptul că la baza antisemitismului a stat inițial aspectul religios, dar, de-a lungul timpului, cumulat cu mai mulți factori, a generat exterminările în masă în lagărele de concetrare.
„În anii 30 ai secolului 19, în presa germană se dezbătea aprig subiectul cum să-i determinăm pe evrei să accepte să devină parte a societății, ei erau așa, mai retrași, erau mai izolați și anume criteriul religios îi ținea grămăjoară”, constată istoricul Ion Varta.
„Anume statul german, adică nazist, a dus exterminarea la proporții industriale, când vorbim de gazificare, noi vorbim de exterminare totală, ei trebuia exterminați toți ca speță și asta arată cât era desconsiderată valoarea umană”, menționează istoricul Virgiliu Pâslariuc.
