Experți: Principalul factor al îmbătrânirii accelerate a populației este emigrarea masivă, în special a tinerilor
În Republica Moldova, ritmul de îmbătrânire a populației s-a accelerat în ultimul deceniu. Emigrarea masivă a tinerilor, precum și scăderea natalității sunt principalii factori care au provocat această problemă demografică. Experții menționează că această tendință generează efecte negative asupra economiei, mai ales asupra bugetului pentru pensii, dar și asupra sistemului de asistență socială, unde tot mai mulți vârstnici au nevoie de îngrijire.
Principalul factor al îmbătrânirii accelerate a populației este emigrarea masivă, în special a tinerilor. Această situație duce la scăderea semnificativă a natalității în Republica Moldova. În același timp, deși speranța de viață a crescut ușor în ultimele decenii, aceasta rămâne cea mai scăzută din regiune, a menționat doctorul în sociologie, Mariana Buciuceanu-Vrabie, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
„În plan național, noi avem o scădere foarte drastică a numărului de nașteri. Dacă e să analizăm datele din 2023 comparativ cu anul 2020, scăderea a fost cu peste șase mii de nașteri mai puțin. Asta ar însemna o scădere cu 28,3 puncte procentuale. Scăderea respectivă este mai mare în mediul rural, ceea ce și contribuie ca satele noastre să îmbătrânească. Deci, preponderent populația vârstnică este în sate”, a explicat Mariana Buciuceanu-Vrabie.
În prezent, doar 7,2% din populația vârstnică este încă activă profesional, majoritatea fiind angajată în sectorul agricol, unde salariile sunt foarte mici, explică Sergiu Iurcu, consilier superior în Departamentul Protecție Socială Economică a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Potrivit lui, lipsa competențelor digitale este un alt obstacol în menținerea vârstnicilor pe piața muncii.
„Soluția ar fi ca să se mențină pensionarii, persoanele în vârstă, cât mai mult pe piața forței de muncă și, respectiv, să fie motivați, să găsim mecanisme de motivare de a-i menține în câmpul muncii, prin care poate am soluționa într-un fel deficitul care se constată. Cumva să fie incluși într-un proces de instruire, de perfecționare ca să poată utiliza aceste tehnologii”, a menționat Sergiu Iurcu.
Creșterea numărului persoanelor vârstnice, fără îngrijire din partea familiei, exercită o presiune tot mai mare asupra sistemului de asistență socială. În prezent, nu toate persoanele vârstnice, care se află în această situație, pot beneficia de servicii sociale și medicale, iar reformele începute în acest domeniu trebuie adaptate la nevoile reale ale populației, a spus Anastasia Oceretnîi, șefa Departamentului Sociologie și Asistență Socială de la USM.
„Mai avem deficiențe în accesul serviciilor de îngrijire, un serviciu foarte solicitat de către persoanele în vârstă, mai ales cele care rămân fără îngrijire, fără copii, chiar gospodăriile în care sunt ambele persoane în vârstă. Sigur că, în timp, presiunea pentru familii va fi foarte mare, pentru că costurile îngrijirii în general sunt foarte mari și de aceea va trebui de regândit sistemul de servicii de îngrijire de lungă durată. De văzut cum se combină serviciile de îngrijire medico-sociale pentru a diminua inclusiv costurile pe aceste două sisteme”, a adăugat Anastasia Oceretnîi.
Potrivit datelor recensământului de anul trecut, în 2024, numărul total al locuitorilor este estimat la aproximativ 2,4 milioane, fiind în scădere de la 2,7 milioane în 2014. Ponderea celor de peste 65 de ani a crescut semnificativ, ajungând la 18,2%, față de doar 11,3%, cât era acum un deceniu.
