Noua schemă de livrare a gazelor în stânga Nistrului: experții avertizează asupra creșterii artificiale a datoriei regiunii
Decizia Tiraspolului de a respinge ajutorul european și de a aduce gaze în regiune prin intermediari generează incertitudini privind impactul economic și sursa reală a finanțării, sugerează experții. Aceștia susțin că situația ar putea duce la o creștere artificială a datoriei regiunii, care în viitor s-ar putea transforma într-o povară economică pentru Republica Moldova. Deși tranzacția este realizată prin intermediari, analiștii atrag atenția că finanțarea ar putea proveni indirect din Rusia, ceea ce ar menține dependența energetică și economică a Tiraspolului de Moscova.
Un împrumut mascat? Experții sugerează că Moscova ar plăti pentru gazele livrate
Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, susține că această schemă ar putea masca un împrumut rusesc, având în vedere că liderul separatist Vadim Krasnoselski a anunțat despre susținerea financiară din partea Moscovei. Curăraru mai spune că, deși Guvernul afirmă că cele două companii au fost verificate și nu prezintă neconformități, există suspiciuni privind firma maghiară. „Dacă este să căutăm mai mult, am văzut rapoarte publice cel puțin despre compania MET, care ar fi o firmă căpușă pe care o utilizează regimul Orban pentru a acumula bani din sistemul energetic al Ungariei, iar destinația și sursa inițială a banilor nu este foarte clară în acest moment.”
De aceeași părere este și analistul politic Nicolae Negru. Acesta atrage atenția că finanțarea acestei scheme de aprovizionare cu gaze ar putea proveni, de fapt, din Rusia, printr-un mecanism bine camuflat. „Probabil, este evident că acești bani pot veni de la Moscova, nu din altă parte. Cine ar plăti pentru transnistreni sau cine ar plăti acest gaz? E vorba de o companie din Dubai, dar cine este în spatele acestei companii? Domnul Recean zice că a verificat compania respectivă, că nu sunt implicate persoane cetățeni ai Republicii Moldova sau persoane sancționate și așa mai departe, dar nu putem avea siguranța că Rusia sau cineva de la Kremlin, de la FSB, nu au organizat în așa fel încât să nu se poată ajunge la adevărata identitate a persoanei sau instituției care stă în spatele acestei companii”, a declarat Negru.
În opinia lui Nicolae Negru, această schemă demonstrează clar că Rusia nu a renunțat la controlul asupra regiunii transnistrene și nici nu va face acest lucru prea curând.
Refuzul ajutorului din partea UE și acceptarea schemei cu Ungaria este și o metodă de a îndatora artificial regiunea și de a camufla fluxuri financiare rusești, menționează Curăraru. „Era clar că nu se va accepta un ajutor european mai larg, pentru că asta ar însemna o pierdere a influenței Moscovei în regiune. Kremlinul nu putea permite acest fapt. Această schemă nouă este o schemă de îndatorare a regiunii în continuare.” Iar această datorie acumulată ar putea deveni o problemă pe termen lung, în special în perspectiva reintegrării regiunii transnistrene, sugerează expertul.
„Regiunea va acumula o datorie externă enormă, care va fi legată și de procesul de reintegrare. Dacă vreodată vom ajunge la nivelul la care ne-am asumat procesul de reintegrare, datoriile externe trebuie să ni le asumăm noi. Adică este o modalitate de a crește artificial tot ce înseamnă datoriile din regiune, dar și o posibilă schemă de scoatere a anumitor fonduri rusești de sub sancțiuni”, a declarat expertul.
Pentru a permite acest tranzit de gaze, Chișinăul a impus mai multe condiții regimului separatist, printre care eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii Moldova 1 în grila de emisie și scoaterea posturilor de control instalate în 2022.
Curăraru susține că aceste condiții sunt utile, dar nu suficiente pentru a influența economia regiunii transnistrene. „Aceste condiționări politice sunt foarte binevenite. Chișinăul, da, poate să stopeze la un moment dat tranzitul când s-ar înrăutăți situația cu democrația din regiune, dar aceste condiții nu influențează în mod obligatoriu economia din regiune. Nu influențează pozitiv pentru antreprenorii noștri, care concurează cu produsele din regiune comercializate și pe malul drept.”
Regiunea transnistreană va fi aprovizionată cu gaze naturale printr-o companie maghiară, după ce Guvernul Republicii Moldova a adoptat o derogare de la legislația actuală. Moldovagaz va încheia contracte directe pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului, iar începând cu 13 februarie, regiunea va primi 3 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Volumul suplimentar va fi supus impozitării de către Chișinău.
Decizia Guvernului vine după refuzul Tiraspolului de a accepta grantul european de 60 de milioane de euro, care ar fi contribuit la reducerea dependenței energetice a regiunii. Ajutorul european era condiționat de creșterea graduală a tarifelor la energie pentru consumatori și companii, o măsură respinsă de administrația separatistă.
Premierul Dorin Recean a declarat că, deși soluția aleasă de Tiraspol nu rezolvă problema pe termen lung, autoritățile de la Chișinău nu vor bloca livrarea gazului pentru a evita o criză socială. În același timp, Guvernul va impune noi reguli fiscale pentru consumul de gaze peste limita stabilită.
Amintim că Uniunea Europeană a aprobat recent un pachet de sprijin energetic de 250 de milioane de euro pentru Republica Moldova, din care 30 de milioane de euro au fost deja alocate pentru cumpărarea de energie electrică și livrarea gazelor în regiune, 100 de milioane de euro vor fi acordate până la mijlocul lunii aprilie pentru compensarea facturilor achitate de consumatorii de pe malul drept al Nistrului, iar 60 de milioane de euro erau prevăzute pentru sprijinirea cetățenilor din regiunea transnistreană, cu condiția respectării drepturilor fundamentale și ajustării tarifelor la energie.
Criza energetică din regiune a început după ce, la 1 ianuarie, Gazprom a sistat complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova, afectând în special stânga Nistrului, unde autoritățile separatiste primeau anterior gaze gratuite din Rusia. Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat că Uniunea Europeană oferă țării noastre un grant de urgență de 30 de milioane de euro pentru achiziția de gaze naturale, iar Guvernul a aprobat împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaze către regiunea transnistreană, pentru a menține presiunea necesară în conducte până la 31 ianuarie. Începând cu 1 februarie, în regiune au început să fie livrate gaze procurate dintr-un grant european pentru nevoile populației și producerea energiei electrice la Centrala de la Cuciurgan.
