Armenia face un nou pas spre UE: Parlamentul de la Erevan a aprobat inițierea procesului de aderare
Parlamentul Armeniei a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind inițierea procesului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană. Documentul a fost susținut de 63 de deputați ai formațiunii de guvernare „Contractul Civil”, în timp ce șapte parlamentari s-au opus, iar principala formațiune de opoziție, „Armenia”, a boicotat votul. Un alt partid de opoziție, „Am Onoarea”, a votat împotrivă, scrie Meduza.
Inițiativa legislativă a venit ca urmare a unei petiții lansate de platforma civică „Platforma forțelor democratice”, care a reușit să strângă 60.000 de semnături în doar două luni, depășind pragul legal de 50.000 necesar pentru ca un astfel de proiect să fie dezbătut în Parlament. Anterior, pe 9 ianuarie, guvernul de la Erevan a aprobat proiectul de lege.
Anterior, premierul Nikol Pașinian a declarat însă că acest proiect „nu echivalează automat cu aderarea Armeniei la UE”, iar un astfel de pas „ar putea fi luat doar printr-un referendum național”. În plus, Pașinian a evidențiat necesitatea unui dialog cu Bruxelles-ul pentru elaborarea unei foi de parcurs clare.
Relația Armeniei cu Uniunea Europeană
Decizia Parlamentului armean de a iniția acest proces marchează o schimbare în politica externă a țării, dar și o continuare a recalibrării relațiilor internaționale ale Erevanului, pe fondul deteriorării parteneriatului strategic cu Rusia.
Relațiile Armeniei cu UE au avut evoluții diferite. Erevanul preferase în 2013 să rămână de partea Uniunii Eurasiatice (UEE), în loc să meargă mai departe spre UE, cum au făcut Georgia, R. Moldova și Ucraina. Totuși, în 2017, Armenia a semnat un Acord de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat cu UE, ceea ce a permis aprofundarea relațiilor economice și politice cu Bruxelles-ul, fără a intra în contradicție cu angajamentele din cadrul UEE. Acesta a fost aplicat provizoriu începând cu iunie 2018, iar la 1 martie 2021 a intrat pe deplin în vigoare, după ratificarea de către toate statele membre ale UE și Parlamentul European.
Pe lângă parteneriatul economic și politic, Uniunea Europeană s-a implicat activ și în asigurarea securității în regiune. În urma tensiunilor de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, UE a decis, în octombrie 2022, să trimită 40 de observatori pentru a monitoriza situația. Ulterior, în ianuarie 2023, Consiliul UE a aprobat înființarea misiunii civile EUMA, având aproximativ 100 de membri, dintre care 50 sunt observatori neînarmați. Această misiune a avut scopul de a contribui la stabilitatea zonelor de frontieră și la creșterea încrederii între cele două state.
Pe lângă securitate, cooperarea politică dintre UE și Armenia a continuat prin Consiliile de Parteneriat. Ultima reuniune, desfășurată la 13 februarie 2024, a stabilit lansarea unei noi agende de parteneriat, cu obiective comune pentru viitor.
Un alt aspect al relației bilaterale este liberalizarea vizelor. Armenia beneficiază încă din 2014 de acorduri de facilitare a vizelor și de readmisie cu Uniunea Europeană. În iulie 2024, UE a decis deschiderea unui dialog privind liberalizarea vizelor.
În aceeași lună, Uniunea Europeană a anunțat sprijin militar pentru Armenia, prin intermediul Fondului European pentru Pace. Prima măsură de asistență, în valoare de 10 milioane de euro, vizează îmbunătățirea logisticii forțelor armate armene și protejarea civililor în caz de criză.
Distanțarea de Moscova
Deteriorarea relațiilor cu Rusia a început să devină evidentă după războiul din 2020 cu Azerbaidjanul, când Moscova nu a intervenit în sprijinul Armeniei, deși Erevanul este membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). În 2023, Armenia și-a „înghețat” de facto participarea la CSTO și a refuzat să găzduiască exerciții militare rusești. În plus, FSB-ul rus a fost retras de la controlul pașapoartelor pe aeroportul din Erevan și de la frontiera cu Iranul, dar Rusia continuă să mențină trupe pe teritoriul armean, inclusiv la baza militară de la Gyumri.
Un punct crucial în această dinamică a fost preluarea completă a controlului asupra regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, în septembrie 2023. După mai multe luni de tensiuni și blocaje, forțele azere au lansat o operațiune militară rapidă, determinând autoritățile locale separatiste să capituleze. Acest lucru a dus la exodul unei mari părți a populației armene din regiune. Prezența trupelor rusești de menținere a păcii nu a împiedicat desfășurarea acestor evenimente, ceea ce a alimentat sentimentul de nemulțumire față de Moscova în Armenia. În urma acestor evenimente, Erevanul a intensificat dialogul cu Uniunea Europeană și Statele Unite, considerând sprijinul occidental ca fiind crucial pentru securitatea sa viitoare.
Pe plan comercial, Rusia rămâne cel mai important partener economic al Armeniei. De asemenea, Erevanul este dependent de gazele și energia nucleară furnizate de Rusia. Moscova a avertizat deja că o eventuală ieșire din Uniunea Economică Eurasiatică ar putea duce la majorarea prețurilor la energie și la perturbări economice majore.
În paralel, Armenia și-a consolidat relațiile și cu SUA. În ianuarie 2024, ministrul armean de Externe Ararat Mirzoian și secretarul de stat american Antony Blinken au semnat un acord de Parteneriat Strategic între cele două țări.
