Ilie Bolojan, președintele interimar al României. Profilul noului lider de la Cotroceni
Cu o îndelungată activitate administrativă în județul Bihor, Ilie Bolojan, recent ales președinte al Senatului, a preluat, conform Constituției, interimatul celei mai înalte funcții în stat, cea de președinte al României. Fost primar al municipiului Oradea, numele liberalului Ilie Bolojan a fost vehiculat în diverse momente de criză politică ca potențial lider de partid sau în Guvern, însă nu a ajuns niciodată ministru.
Matematician și inginer-mecanic de profesie, Ilie Bolojan este în politică de la vârsta de 23 de ani, când se înscrie în Partidul Național Liberal. Ajunge rapid pe listele de consilieri locali și județeni. După ce a fost timp de 12 ani primar al orașului Oradea, în 2020 Bolojan a fost ales cu peste 61% din voturi în funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor și recâștigă această funcție în 2024, dar demisionează pentru un loc de senator. Numele lui Bolojan este legat și de unele controverse și este asociat cu decizia de a muta statuia lui Mihai Viteazul din centrul Oradei. Și a fost criticat de unii pentru amplasarea unor statui ale regilor maghiari. În timpul mandatelor la nivel local, Ilie Bolojan a redus numărul de funcționari și a atras numeroase fonduri europene. Majoritatea orădenilor îi sunt recunoscători pentru schimbările pe care le-a implementat.
„Domnul Bolojan a făcut lucruri bune la Oradea, sper să continue și la București cât timp va fi interimar și să pună oamenii la gândit că în 35 de ani nu au reușit să facă multe lucruri.”;
„Am o părere bună despre Bolojan. În principal, cred că va face față ca președinte interimar. Dar mai ales mă bucur că și-a dat demisia acest individ, Klaus Werner Iohannis.”;
„Despre domnul Bolojan, fostul nostru primar: numai de bine. Îi dorim mult succes și Doamne ajută, să fie bine și pentru România.”
După eșecul lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, Ilie Bolojan, care are 55 de ani, a preluat conducerea PNL și a fost numit președinte al Senatului. Printre primele măsuri anunțate a fost reducerea numărului de angajați ai Senatului cu 24% - de la 796 de posturi, dintre care aproximativ 30 sunt vacante, la 610 posturi - și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea mașinilor. Decizia de a reduce posturile a provocat un protest spontan al angajaților instituției.
