Experți: Provocările forțelor antistatale, la indicația Moscovei, vizează alegerile parlamentare
Autonomia găgăuză, un teritoriu influențat de Kremlin prin Ilan Șor, se află într-o criză profundă. Forțele antistatale recurg la provocări pentru a exercita presiuni asupra Chișinăului, susține deputatul Oazu Nantoi, avertizând că este nevoie de fermitate și competență pentru a preveni escaladarea situației, având în vedere că Rusia, după pierderea războiului hibrid împotriva Republicii Moldova, se pregătește pentru alegerile parlamentare.
„În autonomia găgăuză s-a creat o atmosferă de intoleranță față de alte puncte de vedere, iar opinia publică este dominată de indivizi care câștigă bani din acțiuni antistatale, pregătindu-se pentru alegerile parlamentare din 2025. Lupta se va da pentru fiecare mandat, iar cei care pun la cale acest scenariu din categoria războiului hibrid încearcă să mobilizeze populația în jurul unor lozinci și mesaje false. Ce s-a întâmplat la Comrat face parte din acest scenariu. Statul Republica Moldova s-a consolidat în pofida problemelor cu care se confruntă.”
Experții consideră că scopul Congresului deputaților și autorităților din Găgăuzia este unul politic și nu are legătură cu drepturile găgăuzilor. „În actualul Parlament sunt 4 deputați din Găgăuzia: Fiodor Găgăuz, Alexandr Suhodolski, Ivana Koksa și Vladimir Odnostalko. Pe cine dăm afară? În legislatura precedentă au fost cinci deputați, iar între 2014-2019 tot cinci. Deci care este problema? Sunt găgăuzii nereprezentați în Parlamentul Republicii Moldova? Cine și ce i-a încurcat pe acești deputați să reprezinte interesele găgăuzilor? De fapt, Congresul nu are nicio legătură cu drepturile și interesele găgăuzilor. Nimeni în Republica Moldova nu încalcă drepturile și libertățile locuitorilor din autonomie. Șor, Constantinov, Guțul și ceilalți nu au niciun interes să apere drepturile acestora, ei vor doar să demonstreze că își merită banii primiți de la Kremlin”, a declarat expertul Ștefan Bejan.
În același timp, președintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Dmitri Constantinov, acuză Guvernul că distribuie inechitabil fondurile.
În paralel, bașcana Evghenia Guțul, susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, se plânge că nu a fost inclusă în Guvern și acuză Chișinăul că provoacă deliberat tensiuni.
Autonomia găgăuză funcționează pe baza legii din 23 decembrie 1994, o lege care, potrivit specialiștilor, este depășită și nu reflectă realitățile actuale. Din păcate, această lege rămâne neschimbată, din cauza lipsei unui dialog rațional la Comrat, bazat pe experiența autonomiilor din Uniunea Europeană.
La 15 februarie, la Comrat, participanții la Congresul deputaților și autorităților din Găgăuzia au adoptat o rezoluție prin care au solicitat reluarea zborurilor către Moscova, anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și respectarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Deciziile nu au putere juridică. Guvernul de la Chișinău a catalogat solicitările congresului drept o tentativă de destabilizare, respingând acuzațiile privind nerespectarea autonomiei regiunii.
