O plângere, zero dosare în doi ani. Legea separatismului, neaplicată: lipsă de voință politică sau context nefavorabil?
La doi ani de la modificarea Codului penal, care prevede pedepse pentru separatism, organele de drept nu au deschis niciun dosar în baza acestei legi. Deși în 2023 a fost depusă o plângere, oamenii legii au refuzat să inițieze o anchetă, invocând lipsa elementelor de infracțiune, a precizat Ministerul Afacerilor Interne pentru Teleradio-Moldova. Experții consideră că aplicarea legii este blocată de absența unui context politic favorabil și a unui statut juridic clar al regiunii transnistrene, dar și de lipsa voinței politice și a temerii de a nu amplifica tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului.
Ce spune procuratura?
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), responsabilă conform legii de urmărirea penală în cazurile de separatism, a confirmat pentru Teleradio-Moldova că, de la adoptarea noii legi acum doi ani, nu a fost deschis niciun dosar penal pe acest articol. Mai mult, Procuratura Generală a precizat că nici la cancelaria acesteia, nici la cea a Procuraturii raionului Bender, nu au fost înregistrate sesizări privind inițierea unor investigații privind fapte de separatism. Conform datelor din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, în perioada 2023 – prezent, a fost depusă o singură sesizare, dar autoritățile au decis să nu deschidă urmărirea penală, considerând că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.
Întrebat despre motivele pentru care, la doi ani de la adoptarea legii privind separatismul, nu a fost deschis niciun dosar în baza acestei infracțiuni și ce factori împiedică aplicarea efectivă a legii, adjunctul interimar al procurorului-șef al PCCOCS, Alexandru Machidon, a răspuns pentru Teleradio-Moldova că „instituția procuraturii nu soluționează întrebări ipotetice, ci examinează doar fapte și circumstanțe concrete, care sunt probate, în conformitate cu legislația procesual-penală”.
Deputat PAS: Probabil, nu se dorește agravarea situației
Situația pare inexplicabilă, susține deputatul PAS Oazu Nantoi, care în 2023 a votat pentru modificarea legislației privind separatismul. Acesta a recunoscut că nu-și poate explica de ce noile prevederi nu sunt aplicate pe teritoriul controlat de Republica Moldova.
„Nu sunt persoana cea mai potrivită ca să comentez de ce nu se aplică legea Republicii Moldova, în situația în care articolul 2 din Constituția Republicii Moldova spune univoc că uzurparea puterii de stat este cea mai gravă crimă. Probabil, este vorba de momentul politic, nedorința de a agrava situația. (…) În legislația Republicii Moldova peste tot scrie că legile se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în realitate, nu știu din care cauză această lege nu se aplică, de ce persoanele care se prezintă în calitate de lideri etc. circulă liber pe teritoriul controlat de Republica Moldova”.
Procuratura (ne)independentă? Opiniile experților
Una din cauzele neaplicării legii privind separatismul s-ar ascunde în lipsa unei voințe politice de a iniția procese penale pentru fapte de separatism, sugerează avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru. Potrivit lui, norma este, în fapt, ineficientă, și oferă prilej pretinsei administrații de la Tiraspol să acuze Chișinăul de tensionări.
„Dacă ne uităm inclusiv la mesajele lui Krasnoselski, această normă a fost oferită sub pretext de justificare că ei nu vin la Chișinău în procesul de dialog politic, sub pretext de a amenința populația din regiunea transnistreană că fiecare dintre voi este potențial subiect de răspundere penală pentru infracțiune de separatism. Acum, în contextul crizei energetice, chiar a ironizat pe faptul că cine de pe malul drept ajută oamenii de pe malul stâng la fel poate să fie tras la răspundere pentru separatism etc. Deci, nu este clar, nu este previzibil și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al legiferării, este puțin spus neserios ca să adopți o normă care poate fi aplicată, sunt situații când ea poate fi aplicată, și ea nu este aplicată în practică.”
Nivelul de independență al procuraturii, care nu ar avea voința necesară de a deschide anchete pentru separatism din teama de a nu amplifica tensiunile în zona de securitate, reprezintă o altă cauză a neaplicării noii legi, susține Vadim Vieru. „Este o problemă, deoarece, dacă se știa că legea nu va fi aplicată, atunci această normă nu trebuia să fie adoptată.”
Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a respins acuzațiile formulate de avocatul Vadim Vieru. Aceasta a precizat, într-un răspuns pentru Teleradio-Moldova, că „procuratura este o instituție apolitică și își îndeplinește atribuțiile în strictă conformitate cu legea, fără a permite ingerințe în activitatea sa”.
Analistul politic Anatol Țăranu consideră, pe de altă parte, că inițiatorii acestei legi „nu au anticipat toate consecințele”. Potrivit lui, din punct de vedere politic, legea „nu funcționează” și nu poate să funcționeze în prezent, având în vedere că nu există premise serioase pentru reglementarea conflictului transnistrean. „Legea trebuie să răspundă acelor realități care există într-un stat și dacă acele realități nu sunt pe potriva funcționării acestor legi, nu are rost să faci asemenea legi. Dar, mai știi, ar putea să se întâmple ca, cu timpul, această lege să înceapă să funcționeze, dar pentru aceasta trebuie de creat condiții politice, inclusiv pentru a promova și a accelera procesul de reglementare politică.”
Amintim că modificările aduse Codului penal, prin care au fost introduse pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni precum separatismul, finanțarea separatismului și incitarea la separatism, au fost propuse de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate la sfârșitul anului 2022. Regimul de la Tiraspol a condamnat atunci noile prevederi legislative, calificându-le drept „norme represive împotriva transnistrenilor” și un „act de agresiune” care ar pune în pericol procesul de reglementare a conflictului transnistrean. De asemenea, Kremlinul a criticat legea, considerând că noile norme ar „eroda principiile fundamentale ale negocierilor pentru reglementarea transnistreană”. În ciuda acestor reacții, majoritatea parlamentară a aprobat modificările Codului penal în februarie 2023.
