Experți, despre alegerile din Germania: Cea mai bună coaliție ar fi dintre conservatorii și verzii care au o viziune comună privind Ucraina
Duminică, 23 februarie, vor avea loc alegerile federale anticipate în Germania, atunci când vor fi aleși membrii celui de-al 21-lea Bundestag. Cele mai importante probleme invocate în discursurile formațiunilor candidate sunt migrația și situația economică, iar soluțiile propuse ar putea avea un impact decisiv asupra rezultatelor scrutinului. Însă, cu doar câteva zile înainte de deschiderea urnelor în Germania, o parte din potențialii alegători nu știu încă pe cine vor vota. Deocamdată, sondajele de opinie clasează pe prima poziție blocul conservator, format din Uniunea Creștin-Democrată și aliatul bavarez Uniunea Creștin-Socială cu aproximativ 30 la sută, fiind urmat de partidul Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta cu peste 20 la sută.
Speranța celor mai mulți germani este că după aceste alegeri să fie măcar două posibilități de coaliție între forțele democratice care să ocolească partidul extremist AFD, care ar pleda și pentru o eventuală ieșire a Germaniei din Uniunea Europeană și a stopării sprijinului pentru Ucraina de către cea mai mare economie de pe continental european, a menționat la emisiunea „Paralela 47” de la Radio Moldova, analistul specializat în spațiul german, Tudor Ancuța. Pentru politica externă a Germaniei, cea mai bună coaliție ar fi dintre conservatorii și verzii care au o viziune comună în ceea ce privește sprijinul Ucrainei și situația din Orientul Mijlociu.
„Într-adevăr, în Germania participă la vot în acest moment, multe partide, de fapt, sunt în jur de 29 cred, dar relevante sunt în jur de 7-8. Miza practic a alegerilor este în acest moment ca Germania să aibă din nou un guvern stabil, pe o majoritate clară pro-europeană și o majoritate care să poată să țină parcursul Germaniei în continuare pentru sprijinirea Ucrainei, pentru restartarea economiei și pentru a redefini, să zic, relația cu Statele Unite care se pare în acest moment că nu mai este aceea cum am fost obișnuiți”, a spus Tudor Ancuța.
Dezbaterile privind imigrația și securitatea au dominat campania electorală, mai ales că în ultimele săptămâni în Germania s-au produs mai multe incidente violente provocate de migranți.
Potrivit sondajelor, favorit pentru funcția de cancelar este Friedrich Merz. Președintele Uniunii Creștin Democratice conduce grupul parlamentar comun cu Uniunea Creștin Socială. După 16 ani de guvernare, conservatorii au devenit în 2021 cea mai puternică formațiune de opoziție în Bundestag și acum doresc să revină la putere. Tudor Ancuța precizează că Merz este un pro-occidental, susține Ucraina din toate punctele de vedere, are o poziție anti-rusă, dar va avea o relație specială cu Statele Unite ale Americii.
„Friedrich Merz este un politician vechi în politica de la Berlin, dar care a luat o pauză destul de mare atunci când a devenit Merkel șefa conservatorilor. Ei cei doi, Merkel și cu Friedrich Merz, au fost practic concurenți pentru același post, pentru postul de șef al grupului parlamentar din interiorul Bundestagului. Merz, când a pierdut, a plecat din partid și s-a dus în economia privată, s-a dus la privat și a continuat cariera de jurist și consultant. Ulterior, după plecarea lui Merkel, acesta s-a întors la partid. De exemplu, pe migrație este semnificativ mai dur decât politica ușilor deschise a lui Merkel și așa mai departe”, a menționat Tudor Ancuța.
Între timp, pe fundalul ascensiunii extremei drepte, în timpul campaniei electorale, în mai multe orașe ale Germaniei, sute de mii de oameni au ieșit în stradă în întreaga țară, protestând împotriva alunecării spre dreapta a politicii în Germania. Votul anticipat pentru un nou Bundestag a devenit necesar după ce, pe 6 noiembrie 2024, s-a destrămat coaliția guvernamentală a cancelarul Olaf Scholz, formată din Partidul Social-Democrat din Germania (SPD), Partidul Liberal-Democrat (FDP) și „Uniunea 90”/„Verzii”. În urma alegerilor pentru Bundestag, partidele vor forma o nouă coaliție guvernamentală, reprezentanții acesteia urmând să intre în guvern. Parlamentul, cu noua sa componență, va aproba candidatura cancelarului.
