Marș la Chișinău de Ziua Memoriei și Recunoștinței
Președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu și premierul Dorin Recean au depus flori la monumentul Ștefan cel Mare pentru a marca Ziua Memoriei și Recunoștinței. Ulterior, conducerea țării s-a alăturat veteranilor războiului de pe Nistru la Marșul Memoriei. Coloana s-a îndreptat din Piața Marii Adunări Naționale spre monumentul „Maica Îndurerată”, în față cu portdrapel și Fanfara Militară.
Fără armament, prin frig și ploaie - așa au fost primele zile de război la Nistru, își aduc aminte unii veterani.
„Era timpul așa ca azi. Eram în tranșee, cu tiucuri de paie, încă nu aveam armament. Unii avea doar pistol, pe urmă au adus armament. E dureros, e foarte dureros”, spune Victor Popescu, veteran.
„Eu m-am dus cu pistolul, ca ofițer. Noi n-am fost dotați cu armamente sofisticate, contemporane. Ne-am dus cu ceea ce au căpătat băieții noștri, o mitralieră, niște grenate și așa mai departe”, își amintește Nicolae Rozlovan, veteran.
„Eu am fost comandant de companie la Coșnița. Ne descurcam, era glod, era ploaie, ne bombardau. De la mine din grup a murit Ion Popa de la Nisporeni și patru au fost răniți grav”, povestește veteranul Constantin Hîrștioagă.
„Stimați veterani, astăzi, de Ziua Memoriei și Recunoștinței, ne închinăm în fața jertfirii de sine, vitejiei și patriotismului de care ați dat dovadă alături de camarazii voștri. Pe 2 martie a început războiul de pe Nistru, dar luptele, atacurile au început mult mai devreme. Nu am vrut un război, dar l-am trăit, nu am râvnit teritorii străine, dar am fost nevoiți să ne apărăm pământul nostru. 30 000 de compatrioți au luptat, 321 de eroi și-au pierdut viața, 1000 de persoane au fost rănite, însă toți v-ați ridicat pentru a apăra integritatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova”, a declarat președinta Maia Sandu.
Maia Sandu a mai spus la monumentul „Maica Îndurerată” că „războiul de pe Nistru nu a fost unul civil, ci a fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, dezbina și controla”: „Ca și atunci, oamenii de pe ambele maluri au ce împărți, avem aceleași griji, aceleași nevoi, aceleași aspirații”.
Și președintele Parlamentului, Igor Grosu a adus un omagiu eroilor căzuți, spunând că este datoria noastră să-i cinstim pe cei care au răspuns la apel, au apărat țara, și au menținut independența țării: „Să-i cinstim pe cei care au căzut, să le aducem un respect celor care trăit această tragedie. Pentru asta am venit, să vedem cât de importantă este pacea, cine a agresorul și atunci, și acum statul agresor, e aceeași mână. Noi ne dorim pământul nostru și vom face tot posibilul ca să fie pace la noi acasă”.
Premierul Dorin Recean a spus că tânăra generație trebuie să știe că acest război ne-a adus libertatea, dar în același timp, acest conflict nu trebuia să aibă loc, iar orice agresiune nu are justificare: „Acest război a început cu susținerea directă a Rusiei, care a divizat R. Moldova cu părere de rău și astăzi în stânga Nistrului avem un regim neconstituțional. Obiectivul nostru este să asigurăm pacea, securitatea și dezvoltarea țării”.
Marșul Memoriei a pornit din PMAN. A fost urmat de studenți de la Academia de Poliție și Academia Militară „Alexandru Cel Bun”, care au purtat în mâini în semn de recunoștință portrete ale eroilor căzuți în lupte, militari, reprezentanți ai Fulger și ai Inspectoratului General de Carabinieri.
După rostirea discursurilor, participanții la manifestație au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată”, iar foștii combatanți - invitați la un prânz ostășesc.
Combatanții au spus pentru Moldova 1 că „nu își mai doresc repetarea momentelor de acum 33 de ani, își doresc pace”.
La eveniment au fost prezenți și foarte mulți tineri, semn că acele evenimente nu trebuie uitate și nu trebuie repetate.
Astăzi, 2 martie, se împlinesc 33 de ani de la războiul de pe Nistru. Pe această dată, în anul 1992, conflictul s-a transformat oficial într-un război deschis, care s-a soldat cu sute de victime și cu pierderea de facto a controlului Chișinăului asupra regiunii transnistrene.
Războiul s-a încheiat oficial pe 21 iulie 1992, când președintele Rusiei, Boris Elțîn, și al Republicii Moldova, Mircea Snegur, au semnat la Moscova Acordul de încetare a focului, în prezența liderului separatiștilor, Igor Smirnov. Documentul, denumit Convenție, stipula încetarea imediată a focului, crearea unei „zone de securitate”, constituirea unor forțe de menținere a păcii din militari ai Rusiei, ai Republicii Moldova și ai regiunii separatiste, și s-a dispus crearea unei comisii care să efectueze controlul realizării acordului.
CITEȘTE ȘI:
