Partidele politice din R. Moldova ar putea fi înregistrate doar cu avizul CC și SIS. Opinia juriștilor
Partidele politice ar putea fi înregistrate doar după obținerea unui aviz de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Curtea Constituțională (CC) și Ministerul Justiției, potrivit unui proiect de lege votat în prima lectură. Autorii inițiativei își propun să împiedice înregistrarea formațiunilor politice care prezintă riscuri pentru securitatea națională. Juriștii susțin însă că legislația în vigoare include deja mecanisme riguroase pentru verificarea și interzicerea partidelor cu interese opuse statului și subliniază că aceste modificări necesită discuții și consultări extinse, mai ales în preajma scrutinului parlamentar din acest an.
Setul complet de documente depus de către partidul politic pentru înregistrare la Agenția Servicii Publice ar urma să fie consultat cu Ministerul Justiției, Curtea Constituțională și Serviciul de Informații și Securitate. Acestea ar urma să prezinte un aviz prin care să confirme că formațiunea întrunește condițiile legale, adică respectă suveranitatea, democrația și ordinea de drept și nu are activități ilegale sau discriminatorii.
Proiectul de lege mai prevede că atributele partidelor politice declarate neconstituționale prin hotărârea Curții Constituționale nu pot fi utilizate de către alte partide, blocuri electorale și alți concurenți electorali, inclusiv participanți la referendum sau grupuri de inițiativă. Utilizarea unor asemenea atribute poate fi temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenția Servicii Publice.
O altă propunere este interzicerea afilierii la un partid politic persoanelor care au tangențe cu un grup criminal organizat. Modelul este inspirat din legislația unor state europene, precum Lituania și Portugalia, susține unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS, Vasile Grădinaru. Potrivit lui, inițiativa urmărește prevenirea înregistrării partidelor derivate din formațiuni declarate neconstituționale, dar fără a restricționa drepturile electorale ale cetățenilor.
Pentru ce a fost nevoie? Este foarte simplu. Astăzi, avem un proces în care un partid declarat neconstituțional, care teoretic nu poate activa în acest domeniu politic, la câteva zile după declararea neconstituționalității a înființat alt partid, astfel încât continuă aceeași activitate ilegală, doar că îmbrăcată într-o altă haină, cu o altă denumire de partid. De aceea s-a venit cu o propunere ca, atunci când se înregistrează un partid politic, să se obțină câteva avize, în primul rând, de la Ministerul Justiției, așa cum este și în prezent, în al doilea rând, de la Curtea Constituțională, ținând cont că aceasta este cea care declară un partid în afara legii, și în al treilea rând, de la Serviciul de Informații și Securitate, care deține cele mai multe informații despre acțiunile legale sau ilegale ale anumitor persoane sau organizații.
Proiectul a fost aprobat în prima lectură și este supus consultărilor publice înaintea votului în cea de-a doua lectură. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că trebuie solicitate opiniile Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția. El subliniază că Republica Moldova dispune deja de prevederi legale pentru a preveni apariția partidelor care prezintă riscuri pentru stat. Tănase mai observă că solicitarea unui aviz din partea Curții Constituționale și a Serviciului de Informații și Securitate pentru înregistrarea unui partid politic depășește competențele și atribuțiile acestor instituții.
Nu este o noutate o asemenea inițiativă, încă din vara anului trecut se discuta despre ea. Dar noi intrăm în campanie în câteva luni de zile, iar modificarea atât de drastică a regulilor de joc chiar în ajunul campaniei mi se pare o chestiune care trebuie cel puțin discutată și analizată foarte atent. Dintr-o altă perspectivă, trebuie respectate prevederile constituționale privind competențele anumitor instituții ale statului. Bunăoară, Curtea Constituțională nu are o asemenea competență stabilită prin constituție care i-ar permite să cenzureze partidele politice cu privire la dreptul lor de a accede în Parlament.
Proiectul de lege mai prevede că, în cazul în care se constată că un partid prin acțiunile sale subminează interesele și securitatea statului, activitatea acestuia poate fi limitată pe un termen de până la un 1 an, la cererea Ministerului Justiției. Examinarea cererii ține de competența Judecătoriei Chișinău.
În premieră, în Republica Moldova, un partid a fost declarat neconstituțional în 2023 fiind acuzat de încălcarea statului de drept și a suveranității țării. Este vorba despre fostul Partid „Șor”, afiliat controversatului politician Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Luna trecută, Comisia Electorală Centrală a cerut dizolvarea unui alt partid afiliat lui Șor și anume a Partidului Politic „Șansă”. Decizia finală revine Ministerului Justiției.
CITEȘTE ȘI:
