Corespondență Dan Alexe // Apărarea Europei discutată la Paris și Strasbourg
O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia, are loc marți, 11 martie, la Paris, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron. La întâlnire se va discuta despre o posibilă viitoare „desfășurare de forțe europene” în Ucraina, trupe care „nu ar merge să lupte pe linia frontului”, ci, odată atins un acord de pace, vor garanta respectarea ei deplină”, cum a spus-o Macron, știind că la reuniune participă și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, dar care este a doua putere nucleară de pe continentul european.
Un oficial din guvernul britanic a anunțat joi că acesta a desfășurat discuții cu aproximativ 20 de țări interesate să participe la o așa-numită „coaliție a voluntarilor” care ar putea contribui la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia. Moscova însă refuză să accepte desfășurarea unor trupe europene în Ucraina.
Simultan, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, este discutată o rezoluție privind viitorul apărării europene în perspectiva retragerii umbrelei protectoare americane, așa cum o anunță Donald Trump.
Republica Moldova este explicit menționată în documentele de lucru ale Parlamentului, la Strasbourg, documente care constată că „mediile strategice în care sunt prezente multe misiuni ale politicii comune de securitate și apărare (PSAC) a UE se deteriorează radical, cu un război de agresiune al Rusiei în curs de desfășurare în Ucraina și efectul său de propagare în Moldova și Caucazul de Sud, un val de lovituri de stat în regiunea Sahel și campanii teroriste reînnoite în Somalia și Mozambic".
Se propune astfel o abordare gradată a securității europene, care se străduiește să construiască o capacitate de descurajare credibilă pentru statele membre și să garanteze că personalul civil și militar al statelor membre poate descuraja și răspunde rapid la mediul de amenințare în creștere.
Ce se poate spune este că Republica Moldova și Ucraina nu sunt acoperite în mod direct de feluritele planuri strategice analizate de la o vreme și menite a pune pe picioare o autentică apărare europeană.
Asta cu toate că, în 2025, UE va oferi Ucrainei 30,6 miliarde EUR, cu plăți dintr-un mecanism UE de sprijinire a Kievului, Facilitatea pentru Ucraina. Banii viitori vor veni cel mai probabil din planul Rearm Europe – inițiativa Ursulei von der Leyen.
Totul în paralel cu prezența astăzi la Paris a aproximativ treizeci de șefi de stat major europeni, precum și a reprezentanților altor națiuni, precum Australia, care vor discuta despre garanțiile de securitate ce urmează să fie oferite Kievului. Altfel zis: o forță internațională de interpunere, hotărâtă și bine organizată, a cărei desfășurare ar fi acceptată de ambele părți.
De la alegerea lui Donald Trump, Franța și UE analizează toate opțiunile pentru o posibilă desfășurare de trupe de menținere a păcii în Ucraina. Trezirea brutală provocată de apropierea președintelui SUA de Vladimir Putin și de decizia sa de a nu mai asigura securitatea Europei a accelerat lucrurile. De aceea, astăzi, toate țările UE și NATO au fost invitate la Paris, cu excepția Statelor Unite, să demonstreze că europenii își asumă responsabilitățile.
