Externe

Corespondență Dan Alexe // A „doua Doamnă” din SUA pornește spre Groenlanda: își poate oare Danemarca apăra insula autonomă?

Video Player is loading.
Current Time 0:00
Duration 0:00
Loaded: 0%
Stream Type LIVE
Remaining Time 0:00
 
1x
  • Chapters
  • descriptions off, selected
  • subtitles off, selected

    Într-o reuniune de lucru a cabinetului său la care presa a avut acces, luni seara, Donald Trump și-a repetat convingerea că uriașul teritoriu danez arctic autonom, Groenlanda, va deveni mai devreme sau mai târziu o posesiune a SUA. Afirmațiile îngrijorătoare ale lui Trump au fost făcute cu câteva ore numai înaintea scandalului care a izbucnit la Washington în legătură cu ceea ce nu poate fi numit decât amatorismul miniștrilor lui Trump, care au făcut ca planurile strategice ultra-secrete în legătură cu o posibilă bombardare masivă a Yemenului să ajungă în telefonul unui jurnalist de la The Atlantic.

    Asta pune deja sub semnul derizoriului faptul că Usha Vance, a doua doamnă a Statelor Unite, soția vicepreședintelui JD Vance, va vizita Groenlanda joi (neinvitată nici de guvernul Groenlandei, nici de Danemarca) și stârnind indignare la Copenhaga. Consilierul american pentru securitate națională Mike Waltz și secretarul pentru Energie Chris Wright participă de asemenea la călătorie, iar oficialii SUA vor vizita și trupele americane staționate pe teritoriul semiautonom danez în baza unui vechi acord comun.

    Cum afectează toate acestea relațiile SUA cu Europa și mai ales cu Danemarca

    „Sincer, Danemarca, care controlează Groenlanda – nu-și face treaba și nu este un bun aliat”, a declarat vicepreședintele SUA Vance pentru Fox News.

    Remarca i-a șocat pe danezi. Danemarca a fost una dintre puținele țări care au trimis trupe pentru a lupta împreună cu armata americană în Irak și Afganistan și a suferit pierderi comparabile ca procente din forțele desfășurate.

    După insistențele mai mult decât stranii și neliniștitoare ale lui Trump că dorește să ocupe Groenlanda, danezii au anunțat un nou pachet de cheltuieli pentru apărare, sume uriașe pentru o țară atât de mică. Ele vor duce la posibilitatea de a înlocui navele vechi cu nave de război moderne, vor fi cumpărate drone cu rază lungă de acțiune și Danemarca își promite să desfășoare sateliți și alte mijloace de supraveghere. De asemenea, se va moderniza aeroportul Kangerlussuaq din Groenlanda, de altfel o fostă bază aeriană a SUA, pentru a putea fi bazate acolo avioane de luptă hipersonice de tip F-35.

    În același timp, contribuția Danemarcei la NATO este acum mai mare de 3% din PIB, una dintre cele mai ridicate din Europa. Totuși, toate aceste ameliorări și construirea de nave vor dura ani de zile.

    Ministerul danez al Apărării intenționează, de asemenea, să finanțeze și echipe de sănii de câini pentru a proteja Parcul Național Groenlanda de Nord-Est de 375.000 de mile pătrate, cel mai mare din lume. Acestea ar fi patrulele hiperantrenate Sirius, considerate de danezi ca fiind echivalentul faimoaselor Navy SEAL din Arctica, care au început operațiunile americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Asta a generat o nouă batjocură a lui Trump: – „Au pus două sănii de câini acolo acum câteva săptămâni. Au crezut că asta le asigură o protecție", a spus el.

    Dar SUA controlează deja Groenlanda

    Oficialii danezi își exprimă nedumerirea față de obsesia lui Trump cu Groenlanda. Statele Unite au avut o bază militară substanțială, numită acum Baza Spațială Pituffik, pe coasta de nord-vest a Groenlandei sub o formă sau alta încă de la începutul anilor 1950 (deși a fost cedată oficial noii Forțe Spațiale a SUA abia în 2020, în timpul primului mandat al lui Trump. SUA sunt, de asemenea, teoretic libere să caute acorduri privind mineralele cu Groenlanda.

    Groenlanda a găzduit de altfel zeci de baze, avanposturi și depozite militare americane. Astăzi, există doar unul. Pituffik Space Base, fosta Thule Air Base, operează o rețea globală de radare, sateliți și senzori de avertizare timpurie pentru a detecta rachetele balistice intercontinentale care sosesc. O forță americană care număra cândva 10.000 de soldați a scăzut acum la aproximativ 200. Aceștia sunt îngrijiți de groenlandezi și lucrători din domeniul tehnologiei. Nici Groenlanda, nici Danemarca nu au cerut vreodată SUA, un aliat al NATO, chirie pentru Pituffik.

    În timpul primului său mandat la putere, Trump a ridicat ideea de a cumpăra Groenlanda din Danemarca, dar oficialii din ambele teritorii au spus că nu este de vânzare.

    Potrivit sondajelor, cei mai mulți groenlandezi susțin independența față de Danemarca, dar nu și anexarea de către Washington.

    Conform articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), care susține că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor, SUA sunt obligate să protejeze Groenlanda. Un tratat din 1951 dintre Danemarca și Statele Unite oferă armatei americane aproape mână liberă pentru a localiza baze în Groenlanda și a se proteja împotriva atacurilor.

    Paradoxul este că atunci când președintele Trump spune că SUA au nevoie de control militar în Groenlanda, adevărul este că într-un fel îl au deja.

    Dan Alexe

    Dan Alexe

    Autor

    Citește mai mult