Moldova 3, în dezbatere publică. Reacții din partea presei și societății civile
Proiectul de lege privind lansarea unui nou canal public de televiziune exclusiv în limba rusă – Moldova 3 – a fost supus astăzi, 25 martie, primei runde de consultări publice. Inițiativa a stârnit dezbateri, iar experții și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au exprimat păreri împărțite. Deși există un consens cu privire la necesitatea unui post de televiziune care să furnizeze informații veridice și de calitate în limba rusă, prevederile care permit derogări de la reglementările existente privind conținutul local și utilizarea limbii române sunt considerate de unii experți și reprezentanți media ca fiind inechitabile.
Autorul proiectului, deputatul PAS Eugeniu Sinchevici, susține că inițiativa vine ca răspuns la o problemă veche, legată inclusiv de promovarea limbii române în rândul minorităților din Republica Moldova, care ar fi fost neglijată timp de peste trei decenii. „Este responsabilitatea noastră ca stat să ajungem la toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc”, a spus parlamentarul, precizând că inițiativa va fi supusă pe larg consultărilor, inclusiv între proiecte.
Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației Presei Electronice, Ion Bunduchi, atrage atenția asupra necesității unui conținut de calitate în limba rusă. Potrivit lui, problema principală nu este lipsa informației, ci credibilitatea acesteia: „Avem suficientă informație în rusă. Problema este că nu avem informație calitativă”.
Deși Bunduchi salută lansarea „Moldova 3”, el consideră că este necesar un studiu de fezabilitate mai detaliat pentru a evalua impactul prezumtiv al acestui canal asupra pieței media din Republica Moldova.
„Ecuația are multe necunoscute. Adică, până unde merg derogările? Pentru că, bunăoară, ce va dori Teleradio-Moldova? Să facă un canal generalist, un canal de știri, un canal de nișă? Cum va fi categorisit, pentru că de aici vin și niște angajamente juridice. Iarăși, trebuie să-i dublăm volumul de produs de la producătorii independenți. S-ar putea să prevedem în lege, dar să nu găsească atâta produs pe piața noastră. De aceea, ar fi mai limpede să discutăm dacă ar fi un studiu de fezabilitate mai aprofundat pentru că, totuși, facem un pas important.”
Critici privind derogările propuse
Prevederile care permit „Moldova 3” să transmită inclusiv conținut fără restricții lingvistice impuse celorlalți furnizori au fost contestate de reprezentanți ai presei private, care consideră că acestea ar putea crea un dezechilibru pe piață. Valentin Aftenii, reprezentantul postului N4, susține că inițiativa riscă să favorizeze un singur post în detrimentul concurenței loiale.
„Considerăm că acest proiect induce discriminări atât față de alți furnizori de servicii media audiovizuale, cât și față de spectatori. În timp ce toți trebuie să aibă 80% produs local în limba română, aici se propun 25%, ca la posturile regionale. Propunem să se economisească bani publici și să se majoreze, pentru ceilalți, cota de conținut în limba rusă la 30%. Dacă am micșora procentul în limba de stat pentru toți, de la 80 la 70%, s-ar acoperi diferența fără derogări.”
Rolul statului nu este să devină actor direct pe piață, ci să asigure un cadru corect pentru toți, a declarat, la rândul său, Alexandru Verșinin, reprezentantul Asociației Start Moldova.
„Statul nu trebuie să se implice direct pe piață, ci să asigure condiții egale pentru toate cele 19 posturi de televiziune.”
Amintim că proiectul anunțat de PAS propune lansarea unui nou post TV în cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”, care ar difuza exclusiv în limba rusă. Potrivit autorilor, deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici, noul canal ar urma să asigure accesul la o sursă alternativă de informare pentru vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova și să contribuie la combaterea dezinformării.
În prezent, legislația impune furnizorilor de servicii media audiovizuale obligația de a transmite cel puțin 80% din programele locale în limba română. O excepție este aplicată televiziunilor și posturilor de radio din unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică este majoritară, precum UTA Găgăuzia, unde ponderea programelor în limba română poate fi redusă la 25%.
Proiectul de lege propus introduce o nouă derogare de la această regulă, aplicabilă exclusiv Companiei „Teleradio-Moldova”. Noile prevederi ar permite instituției să lanseze un serviciu media audiovizual destinat minorităților naționale, fără a fi supusă obligației de a respecta procentajul minim de conținut în limba română impus celorlalți furnizori.
