La Chișinău a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale
La Chișinău a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale, o inițiativă civică și politică care își propune să conjuge eforturile intelectualilor din Republica Moldova pentru valorificarea românismului în Basarabia. Evenimentul inaugural a avut loc simbolic în Sala Unirii din capitală, același loc în care, în martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România.
Printre fondatori se numără semnatari ai Declarației de Independență, istorici, jurnaliști, academicieni și cadre universitare, dar și deputați din primul Parlament al Republicii Moldova, printre care Anatol Țăranu, Ion Hadârcă și Alecu Reniță. Aceștia intenționează să creeze o forță politică unionistă care să participe la alegerile parlamentare din toamnă pe listele Partidului Reîntregirii Naționale „ACASĂ”, condus de Valentin Dolganiuc.
Scopul Platformei este mobilizarea intelectualității și a politicienilor care își asumă identitatea românească, pentru a combate stereotipurile moldoveniste antiromânești, moștenite din perioada țaristă și sovietică. Totodată, Platforma își propune să susțină un proiect politic coerent de unificare cu România, în paralel cu integrarea în Uniunea Europeană.
Participanții la ședință au adoptat Manifestul Reîntregirii Naționale, un document programatic care fundamentează obiectivele Platformei pe argumente istorice, politice, economice și sociale. Manifestul prevede inclusiv garantarea drepturilor minorităților, în conformitate cu standardele europene.
În perioada următoare, Platforma va organiza o mare adunare națională pro-românească și un Congres al românilor din Basarabia, unde se va vota o listă electorală unică unionistă.
În anul 2017, unii dintre membrii actualei Platforme a Reîntregirii Naționale – printre care Valentin Dolganiuc, Alecu Reniță și Anatol Țăranu – au lansat Mișcarea Civică Europeană, cu scopul de a contribui activ la campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2018. Aceștia pledau atunci pentru formarea unui front electoral comun al forțelor proeuropene, pentru a menține vectorul european al Republicii Moldova și pentru a combate influențele oligarhice și pro-ruse.
Un an mai târziu, în 2018, 17 grupări și partide politice au anunțat crearea Convenției Euro-Unioniste, având ca obiectiv consolidarea forțelor unioniste și participarea la alegerile parlamentare din 2019 pe o listă unică. Potrivit Europei Libere, scopul declarat al convenției era „afirmarea identității românești” ca fundament pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Printre inițiatori se regăseau istorici, academicieni, foști deputați și reprezentanți ai Mișcării Civice Europene, printre care Alecu Reniță și Anatol Țăranu.
În 2024, Valentin Dolganiuc a lansat Partidul Reîntregirii Naționale ACASĂ, cu obiectivul de a uni toate forțele unioniste din țară. Potrivit liderului formațiunii, scopul nu este participarea în competițiile electorale, ci crearea unui pol românesc puternic, format din entități civice și politice, care să reprezinte segmentul de aproximativ 40% al cetățenilor care se identifică români.
Pe 18 martie 2025, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a adresat o propunere oficială de fuziune către Partidul Liberal, Partidul Național Liberal și Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ”. În document, liderul PNM și-a exprimat disponibilitatea de a fuziona chiar și sub un alt nume și de a acoperi toate cheltuielile legate de organizarea unui congres comun, precum și costurile juridice și logistice.
Totuși, propunerea a fost refuzată de Valentin Dolganiuc și Anatol Țăranu, care au anunțat că vor merge separat în alegeri, lansând Platforma Reîntregirii Naționale – o inițiativă electorală ce reunește persoane și asociații civice, mai puțin cunoscute publicului larg.
Deși i-au invitat și pe cei din PNM să adere la această platformă, conducerea partidului a refuzat, menționând că nu sunt interesați de alianțe sau blocuri electorale, ci doar de o fuziune completă.
Potrivit lui Dragoș Galbur, participarea într-un bloc ar însemna depășirea unui prag electoral mai mare – de 7% – ceea ce complică suplimentar lucrurile, în condițiile în care astfel de blocuri s-au dovedit ineficiente și instabile în trecut.
