Portret // Baerbock – patru vizite în R. Moldova și o poziție clară contra influenței ruse
Annalena Baerbock, născută pe 15 decembrie 1980, la Hanovra, este prima femeie care ocupă funcția de ministru de Externe al Germaniei, începând cu 8 decembrie 2021. Reprezentantă a formațiunii ecologiste Alianța 90/Verzii, Baerbock s-a impus rapid în politica germană și internațională printr-un discurs ferm, orientat spre valori democratice, sprijin pentru Ucraina, consolidarea unității europene și lupta împotriva schimbărilor climatice. În centrul acțiunilor sale diplomatice se regăsește și Republica Moldova, pe care o consideră un „stat de linie întâi” în confruntarea cu influența rusă în regiune.
Pe final de mandat, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, întreprinde un turneu de rămas bun la Chișinău, după ce ieri s-a aflat la Kiev pentru a reafirma sprijinul constant al Germaniei pentru țara aflată în război.
Ascensiunea în politică și candidatura la funcția de cancelar
Cariera politică a Annalenei Baerbock a cunoscut o ascensiune după ce a fost aleasă copreședintă a Verzilor în 2018, alături de Robert Habeck. A reușit să unifice aripile istorice ale partidului – ecologiștii radicali și realiștii pragmatici – și, în aprilie 2021, a fost desemnată candidată a formațiunii pentru funcția de cancelar, o premieră pentru Verzi. Deși scrutinul a fost câștigat de social-democratul Olaf Scholz, rezultatul bun al Verzilor le-a asigurat participarea în coaliția guvernamentală, iar Baerbock a preluat portofoliul Afacerilor Externe.
Voce fermă în fața agresiunii ruse
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost momentul definitoriu pentru debutul ei ca ministru de Externe. Inițial reticentă privind trimiterea de armament, Baerbock și-a schimbat rapid poziția după invazie, pledând pentru susținerea fermă a Ucrainei, inclusiv prin ajutor militar. A vizitat Ucraina de nouă ori, inclusiv în zone aflate aproape de front, cum este Lebedinske. După masacrul de la Bucea, a ordonat expulzarea a 40 de diplomați ruși din Germania, aliniindu-se reacțiilor UE față de crimele de război.
Atitudine directă față de regimurile autoritare
Baerbock s-a remarcat printr-un ton tranșant față de regimurile autocratice, inclusiv China. În timpul unei vizite la Beijing în aprilie 2023, a criticat deschis lipsa unei condamnări a agresiunii ruse și a abordat subiecte sensibile precum Taiwan și drepturile omului. De asemenea, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, a susținut ferm dreptul Israelului la apărare, promovând în paralel o abordare echilibrată, care include ajutor umanitar pentru Gaza și susținerea unei soluții cu două state.
R. Moldova – o prioritate constantă
Republica Moldova a fost în mod constant prezentă pe agenda sa diplomatică. La doar două săptămâni de la invadarea Ucrainei, Baerbock a venit la Chișinău, vizitând voluntarii de la frontieră și recunoscând efortul moldovenilor de a primi refugiați. Ulterior, Germania a lansat, împreună cu Franța și România, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a preveni destabilizarea țării.
În septembrie 2024, Baerbock a revenit la Chișinău pentru conferința platformei, semnând un acord de cooperare în domeniul securității cibernetice și condamnând campaniile de dezinformare rusești. „Tot ce facem pentru a susține Ucraina înseamnă stabilitate și pentru Republica Moldova”, declara ea.
Vizita din 2-3 aprilie 2025 are ca teme centrale securitatea energetică și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. Baerbock a denunțat deschis tentativele Rusiei de a cumpăra voturi și a reafirmat angajamentul Germaniei de a susține democrația moldovenească.
Germania intenționează să o nominalizeze pe Annalena Baerbock, actualul ministru de Externe, drept candidat la funcția de președinte al Adunării Generale a ONU în sesiunea 2025-2026. Baerbock ar urma să fie aleasă de Adunarea Generală la începutul lui iunie și să-și preia mandatul de un an în septembrie.
