CJI condamnă inițiativa legislativă privind „agenții străini” înregistrată în Parlament de comuniști
Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de alte organizații neguvernamentale, cer retragerea „neîntârziată” a proiectul de lege privind „statutul agenților străini” înregistrat în parlament de șase deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Autorii inițiativei legislative, îndemnați să renunțe pe viitor la promovarea proiectelor „nocive libertății presei, democrației și statului de drept”, resping criticile.
Într-o declarație publică, ONG-urile semnatare precizează că, deși proiectul nu are șanse să fie votat, în actuala conjunctură parlamentară, simpla apariție a lui constituie „un semnal alarmant și un gest reprobabil” fiind „un atac asupra societății civile, a presei independente și a dreptului cetățenilor de a fi informați corect”.
Potrivit ONG-urilor, proiectul este incompatibil cu statul de drept și valorile democratice fiind inspirat din legislații represive promovate de regimuri autocratice, cum ar fi cel din Federația Rusă.
Inițiativa, înregistrată de deputați BCS la 28 martie, propune reglementarea „agenților străini în Republica Moldova”, înregistrarea lor într-un Registru al „agenților străini” gestionat de un „Comitet pentru Controlul Influenței Străine”, aflat sub control parlamentar. Autorii proiectului susțin că scopul acestuia este „asigurarea transparenței activităților desfășurate de persoane juridice și fizice care primesc finanțare din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din Republica Moldova”.
Proiectul definește agentul străin drept „orice persoană juridică sau fizică ce primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.
Autorii propun sancționarea entităților care nu se vor înregistra în calitate de „agenți străini” cu amenzi de la 50.000 la 200.000 de lei. Pentru nedeclararea finanțărilor externe se propune blocarea conturilor bancare și confiscarea sumelor nedeclarate. Entitățile care ar încălca repetat prevederile inițiative ar putea fi lichidate printr-o decizie judecătorească.
ONG-uri, care condamnă inițiativa, spun că pragul de 50% finanțare externă pentru desemnarea unei entități drept „agent străin” este unul „arbitrar”. Textul propus obligă organizațiile să se supună unor cerințe birocratice „excesive”, să se autodeclare drept entități care promovează „influența străină” și să fie supuse unor restricții ce le vor limita capacitatea de a acționa. Iar sancțiunile „drastice” și amenzile „exorbitante” propuse de autori sunt „măsuri represive ce amintesc de practicile regimurilor autoritare”.
Deputata BCS, Diana Caraman, una din autoarele proiectului, a respins criticile.
„În proiectul nostru nu văd nici o problemă pentru organizațiile care colaborează onest și transparent cu organizațiile internaționale. Cetățenii trebuie să știe care organizație cu cine colaborează, în ce condiții, cine este sponsorizat/finanțat din exterior, cine și ce interese reprezintă. Cu părere de rău nimic nu e gratis pe lume. Consider că ar fi corect ca cetățenii să înțeleagă cine și ce reprezintă”.
Într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, Caraman a reiterat scopul inițiativei. „În condițiile în care suveranitatea noastră și afacerile interne ale Republicii Moldova sunt amenințate, inclusiv actuala guvernare vorbește despre influența ambasadelor și organizațiilor din exterior, este necesară adoptarea unei legi care există în foarte multe state, inclusiv SUA, Rusia și alte state care pun în prim plan propria suveranitate”.
Un act similar a fost adoptat și în Georgia de guvernarea pro-Kremlin, ceea ce a generat proteste stradale masive. Din cauza acestei legi, UE a oprit procesul de aderare a Georgiei și a înghețat asistența financiară. Aceasta recunoaște drept agenți de influență străină organizațiile non-profit și mijloacele de informare în masă ale căror venituri anuale provin în proporție de peste 20% din fonduri străine.
