Scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a încetat din viață la 89 de ani
Mario Vargas Llosa, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii latino-americane din secolul XX și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a murit duminică, la vârsta de 89 de ani, informează Reuters. Potrivit fiului său, Álvaro Vargas Llosa, scriitorul s-a stins „în pace”, înconjurat de familie.
Autor al unor romane emblematice precum „Mătușa Julia și condeierul”, „Războiul de la sfârșitul lumii” și „Moartea în Anzi”, Vargas Llosa a fost o voce marcantă a boomului literar latino-american din anii ’60–’70 și o figură intelectuală de prim rang timp de peste cinci decenii. A primit Premiul Nobel în 2010, fiind apreciat pentru rigoarea intelectuală, stilul liric și curajul de a aborda teme politice incomode.
Scriitorul a fost cunoscut nu doar pentru operele sale literare, ci și pentru implicarea în viața publică. După ce a renunțat la idealurile socialiste ale tinereții, Vargas Llosa a devenit un critic fervent al regimurilor autoritare de stânga din America Latină. A candidat la președinția Peruului în 1990, cu scopul declarat de a opri criza economică și insurecția marxistă din țară, dar a pierdut în turul al doilea în fața lui Alberto Fujimori.
După înfrângerea electorală, s-a stabilit în Spania, dar a continuat să fie influent în lumea culturală și politică, criticând regimurile lui Fidel Castro, Hugo Chávez sau Nicolás Maduro.
Născut pe 28 martie 1936 în Arequipa, Peru, Vargas Llosa a folosit adesea experiențele personale ca sursă de inspirație. Romanul său de debut, „Orașul și câinii” (1963), este inspirat de anii petrecuți ca elev la o academie militară din Lima. În „Peștele în apă” (1993), autorul își rememorează perioada candidaturii la președinție, iar în „Povestitorul” sau „Moartea în Anzi” analizează complexitatea culturală și violența care au marcat istoria recentă a Peruului.
În anii 1970, ruptura sa cu regimul cubanez și polemicile cu alți intelectuali ai stângii – inclusiv celebra altercație cu Gabriel García Márquez – l-au izolat temporar în cercurile literare, dar nu i-au diminuat influența. A fost un susținător al libertății de exprimare, al pieței libere și al democrației liberale.
