Negocierile SUA–UE–Ucraina pentru încetarea războiului, blocate înainte să înceapă
Întâlnirea prevăzută pentru miercuri, la Londra, între oficiali ai Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene, a fost amânată, după ce mai mulți miniștri de Externe și-au anulat participarea, scrie Reuters. Secretarul de stat american, Marco Rubio, și-a anulat vizita în capitala britanică, motivând, potrivit unui oficial european, îngrijorări privind o eventuală revenire a Ucrainei la pozițiile dure inițiale, care ar compromite orice progres al negocierilor. Întâlnirea la nivel înalt urma să-i reunească pe miniștrii de Externe ai Marii Britanii, Ucrainei, Franței și Germaniei.
„Întâlnirea privind negocierile de pace în Ucraina cu miniștrii de Externe, programată pentru astăzi, a fost amânată. Discuțiile la nivel oficial vor continua”, a declarat Ministerul de Externe al Regatului Unit, citat de BBC.
SUA avertizează: Rusia și Ucraina trebuie să facă concesii teritoriale reciproce
Vicepreședintele american J.D. Vance a declarat că Statele Unite au făcut o „ofertă foarte clară” Rusiei și Ucrainei pentru încheierea conflictului și au avertizat că, în lipsa unui răspuns afirmativ, Washingtonul ar putea părăsi procesul de negocieri, relatează Bloomberg.
Potrivit lui Vance, ambele părți trebuie să accepte concesii teritoriale, inclusiv înghețarea frontului pe liniile actuale, ceea ce ar presupune o pierdere semnificativă pentru Ucraina. Surse citate de agenție susțin că SUA ar fi dispuse să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeii și să relaxeze unele sancțiuni. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeii.
Uniunea Europeană și-a exprimat, din nou, miercuri, sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Oficialii de la Bruxelles au susținut ferm că Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, face parte din teritoriul Ucrainei și au îndemnat Kievul să continue să se consolideze militar, astfel încât să aibă mai multă putere în negocierile de pace, informează EFE. Reacția UE și a mai multor țări europene vine în contextul în care vicepreședintele american J. D. Vance, aflat în vizită în India, a declarat miercuri că acordul de pace propus de țara sa pentru Rusia și Ucraina se bazează pe acceptarea unor concesii teritoriale de către ambele țări.
Pe un canal diplomatic separat, emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urmează să se întâlnească în această săptămână cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unui anunț al Casei Albe. În paralel, reprezentantul administrației Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, va participa la reuniunile tehnice din Londra.
Discuțiile de săptămâna trecută de la Paris nu au dus la o poziție comună între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană. Unele dintre propunerile Washingtonului, printre care se numără recunoașterea anexării Crimeii de către Rusia, au fost considerate inacceptabile de către europeni și autoritățile de la Kiev, au precizat surse diplomatice.
Un alt punct sensibil vizează cererea Moscovei de ridicare a sancțiunilor europene înainte de finalizarea negocierilor – o solicitare respinsă categoric de liderii europeni. În plus, SUA au propus înființarea unei zone neutre în jurul Centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub control rusesc, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat deschis unei colaborări cu Washingtonul pentru repunerea în funcțiune a instalației.
Cum au evoluat negocierile
Negocierile dintre Rusia și Ucraina pentru încetarea războiului au cunoscut mai multe etape, cu implicarea SUA, Uniunii Europene, Turciei și Marii Britanii, însă progresele au fost limitate și marcate de tensiuni.
Primele discuții au avut loc în 2022, în Belarus și Turcia, imediat după invazia rusă. Runda de la Istanbul, mediată de autoritățile turce, a inclus propuneri privind neutralitatea Ucrainei și renunțarea la intențiile de aderare la NATO în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Deși Rusia a promis atunci reducerea activităților militare în jurul Kievului și Cernihivului, retragerile s-au dovedit a fi repoziționări tactice, iar negocierile au eșuat din cauza lipsei de încredere și a condițiilor impuse de Moscova, inclusiv recunoașterea anexării Crimeii.
Între 2023 și 2024, discuțiile directe s-au blocat, dar au existat tentative indirecte, inclusiv inițiative ale Turciei și Qatarului. Acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră, negociat în 2022 sub egida ONU și a Turciei, a fost invocat ca model de dialog, însă a avut o durată limitată. Tentativele de reluare a negocierilor au fost compromise de escaladări pe front și de atacurile repetate asupra infrastructurii critice.
În 2025, sub administrația Trump, SUA au preluat un rol mai activ în eforturile de mediere, propunând armistiții temporare și întâlniri directe cu liderii ruși. Totuși, condițiile impuse de Kremlin – în special recunoașterea teritoriilor ocupate și impunerea neutralității Ucrainei – au fost respinse de autoritățile de la Kiev. Uniunea Europeană și Regatul Unit au sprijinit constant Ucraina, inclusiv prin asistență militară și financiară, dar au exprimat rezerve față de concesiile solicitate de Moscova. Turcia și-a menținut rolul de mediator, iar Franța și Marea Britanie au propus trupe de menținere a păcii, propunere care a fost întâmpinată cu amenințări din partea Rusiei.
