Economic

Înghețurile recente au compromis unele culturi pomicole. Sinopticienii anunță că înghețurile vor continua și în mai

Cireșul, prunul, caisul și în unele cazuri vișinul și nucii, au fost cele mai afectate culturi pomicole în urma înghețurilor din 27 și 28 aprilie. Aceste fenomene, rare pentru această perioadă a anului, pun o presiune enormă pe agricultori și readuc în discuție vulnerabilitatea sectorului agricol în fața schimbărilor climatice. Experții agricoli susțin că aceste fenomene vor deveni tot mai frecvente, iar agricultorii trebuie să se concentreze la plantarea unor culturi mai rezistente și în zone mai puțin riscante pentru îngheț.

În sectorul viticol, pierderile au fost înregistrate în special la soiurile timpurii, aflate într-o fază avansată de dezvoltare. În unele gospodării, întreaga recoltă este compromisă, a menționat decanul Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului de la UTM, Sergiu Popa, în emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.

Am primit apeluri din teritoriu prin care ni s-a confirmat că, în unele zone, culturile de prun, cireș și vișin au fost compromise în proporție de 100%. În schimb, culturile de câmp nu par a fi fost afectate, potrivit informațiilor disponibile. În viticultură, au avut de suferit în special soiurile timpurii, care se aflau într-o fază avansată de dezvoltare a lăstarilor. Temperaturile scăzute au acționat negativ, iar unele gospodării riscă să piardă complet recolta din acest an.

Această situație ar putea deveni tot mai frecventă, potrivit avertismentelor meteorologilor, pe fondul schimbărilor climatice. Din acest motiv, agricultorii trebuie să ia în considerare măsuri preventive pentru protejarea culturilor. Este esențial ca plantarea culturilor să se facă în funcție de rezistența acestora la temperaturi scăzute, iar în același timp să fie aplicate și metode de protecție împotriva înghețurilor, a mai spus Sergiu Popa.

Experiența acestui an ne-a arătat că multe dintre metodele tradiționale recomandate, cum ar fi generarea de fum, nu au avut efectul dorit. Nici utilajele de încălzire nu s-au dovedit eficiente în toate situațiile. În schimb, irigarea prin aspersiune s-a dovedit a fi o soluție eficientă, deși este un sistem costisitor. Totuși, dacă ne dorim o agricultură performantă și rezilientă, este recomandabilă investiția în astfel de sisteme de protecție.

Meteorologii anticipează că înghețurile ar putea continua și la începutul lunii mai. Așadar, pericolul de îngheț persistă pentru data de 2 mai, iar maximele din acea zi vor fi cuprinse între 17 și 22 de grade Celsius. Izolat, conform modelelor numerice actuale, se pot înregistra înghețuri la suprafața solului, cu intensități de până la -1, -2 grade Celsius, a menționat sinopticianul Natalia Gherasim.

Ulterior, începând cu 3 mai, se conturează o tendință de încălzire. Minimele vor urca treptat, atingând valori de +5...10 grade Celsius, iar până pe 7 mai se vor situa între +10 și +15 grade. Și valorile maxime vor fi în creștere: dacă pe 3 mai se așteaptă între 20 și 25 de grade, pe 4 mai sunt prognozate valori între 22 și 27 de grade Celsius. Spre sfârșitul perioadei, în zilele de 6–7 mai, temperaturile maxime se vor încadra între 18 și 23 de grade Celsius. În general, vremea va fi caldă, cu temperaturi de peste 20 de grade, exceptând ziua de 2 mai, când valorile termice vor fi ușor mai coborâte atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare îndeamnă agricultorii să-și asigure terenurile, statul subvenționând în acest sens, 70 la sută din costul primei de asigurare.

În anul 2024, au fost depuse 502 cereri, iar prin mecanismele de subvenționare, AIPA a achitat peste 61 de milioane de lei din bugetul de stat pentru acoperirea primelor de asigurare.

Dumitru Petruleac

Dumitru Petruleac

Autor

Citește mai mult