Alegeri prezidențiale în România, turul 1 // Până la închiderea urnelor au votat 53% dintre alegători
E o zi decisivă pentru viitorul României. Votul pentru alegerile prezidențiale a început duminică, la ora 07:00, aproape 18 milioane de români fiind așteptați în 18.979 de secții de votare pentru a-și alege președintele dintre cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni. 159 de observatori internaționali au fost acreditați pentru acest scrutin, aproape dublu față de alegerile din noiembrie 2024. Și jurnaliștii străini sunt mai numeroși, fiind acreditați 87, față de 32 la alegerile precedente, transmite News.ro. Primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-a încheiat la ora 21:00. Urnele s-au închis atât pe teritoriul României, cât și în diaspora. Până la închiderea urnelor au votat 53% dintre alegători. Dintre aceștia, 5,7 milioane sunt din mediul urban, iar 3,8 milioane din mediul rural. În țară, prezența la vot a depășit 47% (aproape 18 milioane de alegători înscriși pe listele permanente).
Prezența la vot a trecut de 50%
UPDATE: Prezența la vot a trecut de 50%. Peste 9 milioane de români au votat la secțiile din țară. Dintre aceștia, 5,4 milioane sunt din mediul urban, iar 3,5 milioane din mediul rural. Surse politice susțin că un candidat s-a distanțat de ceilalți urmăritori și va câștiga turul 1. Bătălia pentru locul doi, însă, a redevenit echilibrată spre seară. Diferența dintre candidatul de pe locul doi și cel de pe locul trei este, practic, în marja de eroare, notează Digi24. Competitorul clasat pe locul patru nu este nici el ieșit sigur din cursă, mutând suspansul pe numărătoarea oficială a voturilor. Precizăm că estimările au la bază date strânse până la ora 19:00 și nu este luat în calcul votul masiv al românilor din diaspora. Nu sunt exit-poll-uri, ci date furnizate de surse din echipele de campanie ale unor candidați.
Alegeri prezidențiale în România. Peste 7,7 milioane de români au votat la secțiile din țară
UPDATE: Peste 7,7 milioane de români au votat la secțiile din țară până la ora 18:00. Dintre aceștia, 4,7 milioane sunt din mediul urban, iar 3 milioane din mediul rural. În țară, prezența la vot a depășit 43% (aproape 18 milioane de alegători înscriși pe listele permanente). Prezența la vot în țară a ajuns la 43,44% - cu peste două puncte procentuale mai puțin față de cea de anul trecut la aceeași oră (45,85%). Topul județelor este condus de Ilfov, cu o prezență de aproape 53%, urmat de Giurgiu, Argeș, Cluj și Olt. Bucureștiul este pe locul 12, cu 40%, scrie G4media.ro.
Alegeri prezidențiale în România, turul 1. Prezența la vot până la ora 16:00
UPDATE: Peste 6,4 milioane de români au votat la secțiile din România. Dintre aceștia, 3,9 milioane sunt din mediul urban, iar 2,4 milioane din mediul rural. În țară, prezența la vot a depășit 35% (aproape 18 milioane de alegători înscriși pe listele permanente). În 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la vot la ora 16:00 a fost mai mare, de 36,76%.
Candidatul la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a menționat după vot: „Am votat pentru România și pentru români cu credința că Dumnezeu ne-a dat o țară frumoasă, un popor extraordinar, și acum ține de noi să ne alegem conducători buni, care să aibă grijă de noi, care să fie alături de noi, care să aibă grijă de pensii, de salarii, de sănătate, de educație, de tot ceea ce-și doresc românii în mod corect și legitim”.
Între timp, candidatul Partidului Noua Românie, Sebastian Constantin Popescu, a votat la alegerile prezidențiale, după ce a susținut că nu este lăsat să facă acest lucru la secția organizată la Rectoratul Universității Tehnice de Construcții București.
Alegeri prezidențiale în România, turul 1. Prezența la vot până la ora 14:00
UPDATE: Prezența la vot la ora 14:00 a ajuns la 28,65% din totalul alegătorilor, cu doar un punct procentual mai mare decât la alegerile prezidențiale de anul trecut, când s-a înregistrat o prezență la vot de 27,1%. După ce în primele ore ale zilei mobilizarea a fost masivă și diferența față de alegerile din 2024 era de peste trei puncte procentuale, avansul s-a micșorat în orele prânzului, potrivit G4media.
Alegeri prezidențiale în România, turul 1. Primele estimări ale votului
UPDATE: Conform unor surse politice din echipele de campanie ale unor candidați, reiese că George Simion se situează pe primul loc, conform primelor estimări ale votului, care corespund orei 10:00 (deci gradul de precizie poate fi destul de redus): George Simion - 28%; Crin Antonescu - 23%; Nicușor Dan - 20%; Victor Ponta - 19%; Elena Lasconi - 4%, informează Digi24.ro.
Alegeri prezidențiale în România, turul 1. Principalii candidați au votat la primele ore
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a susținut o scurtă declarație după ce a votat, spunând că este o perioadă complicată în care „vremurile liniștite au apus”.
La rândul său, premierul român, Marcel Ciolacu, a subliniat, după ieșirea de la urne, că a votat pentru ordine: „Nu ne permitem o criză politică în acest moment pentru că ar duce la haos, la o incapacitate de plată”.
„De data aceasta alegerile trebuie să se desfășoare în condiții bune, foarte clare și fără influențe străine. Sper ca aceasta să fie o zi bună pentru România”, a menționat fostul președinte, Klaus Iohannis.
Candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a declarat că a votat „cu gândul și cu credința că nu ne vor mai face planurile cei din sistem, cu credința că orice femeie care va avea curajul să se apere nu va mai fi catalogată ca isterică”.
Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a menționat la ieșirea din secția de votare că a votat pentru speranță și pentru un nou început în România. Biroul Electoral Central a admis vineri o plângere depusă de AUR și a decis că un material postat de Nicușor Dan pe Facebook încalcă legea privind campania electorală și trebuie eliminat de pe platforma socială.
Și președintele AUR, George Simion, și-a exercitat dreptul la vot. El a spus la ieșirea din cabina de vot că nu a venit pentru a recunoaște o fraudă precum aceste alegeri, ci pentru a recunoaște puterea democrației și a votului.
Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat după vot: „Este o zi foarte importantă. Mă bucur că după primele indicii avem atât în diasporă, cât și pe teritoriul țării, o prezență masivă, poate o prezență record”.
Lavinia Șandru, candidată din partea Partidului Umanist Social Liberal, a spus după ce a votat: „Am venit cu gândul și am votat cu același gând că votul meu merge pentru România reală, votul meu împotriva abuzurilor de toate felurile care i-au făcut pe părinții și bunicii noștri în toți acești 35 de ani să sufere, i-au făcut să trăiască în umilință”.
Până la ora 11:00, peste 2,2 milioane de români au votat. Diferența de prezență între mediul urban și cel rural începe să crească în favoarea urbanului. În țară, prezența la vot a depășit 12% (aproape 18 milioane de alegători înscriși pe listele permanente).
În 2024, până la ora 10:00, votaseră 352.000 de români de peste 65 de ani, iar acum au votat 500.000. Creșterea este de 42%, cea mai mare dintre toate categoriile de vârstă. Această categorie nu e cea mai numeroasă, dar e cea care, pe primele ore, are cea mai mare creștere comparativ cu alegerile anterioare.
În termeni absoluți, votanții de 45-64, aduc de regulă cele mai multe voturi. Asta și pentru că în rândul lor se numără și „decrețeii”, generațiile cele mai numeroase din istoria României, născute în perioada 1969-1972. Ei au o creștere a participării la vot de 32%, ceea ce înseamnă că au adus 143.000 de voturi în plus față de 2024, din totalul suplimentar de 328.000, adus de toate categoriile de vârstă.
Și tinerii votează mai mult, dar cu o creștere mai mică, de 5,9% pentru cei între 18-24 de ani și de 9,5%, la românii cu vârsta 25-34 de ani.
În diasporă, cel mai mult s-a votat până acum în Italia, UK și Germania. Dar și în Spania, de pildă, sunt duminică, la 10, ora României, 53.000 de voturi, fiind aproape sigur că se vor depăși semnificativ cele 88.000 înregistrate în primul tur din 2024.
În țară, urbanul a înregistrat 407.000 de voturi, comparativ cu 289.000 în 2024, creșterea fiind de 40,64%. Ruralul a crescut și el de la 250.000 în 2024 la 337.000 de voturi astăzi, până la aceeași oră, 10:00.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi îndeamnă într-un comunicat de presă pe românii care vor să voteze în străinătate să se informeze cu privire la adresele secțiilor de vot din surse oficiale, deoarece există site-uri și mesaje pe rețelele de socializare care conțin informații eronate.
„Atenție: constatăm existența unor site-uri și a unor mesaje pe platforme de socializare care conțin adrese eronate pentru secțiile de vot din străinătate. Pentru a evita confuziile și deplasările inutile, recomandăm cetățenilor români din străinătate să se informeze exclusiv din surse oficiale”, a menționat MAE de la București.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) au transmis duminică un apel comun în care îi îndeamnă pe competitorii electorali și pe susținătorii acestora să contribuie la desfășurarea într-un climat de integritate, corectitudine și siguranță a alegerilor prezidențiale, transmite Agerpres.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță că structurile sale au primit zeci de sesizări legate de propagandă electorală în perioada dinaintea deschiderii urnelor. Duminică, la prima oră, 43 de persoane au votat cu urna mobilă. Numărul solicitanților de urnă este mai mic cu aproximativ 11.000 comparativ cu scrutinul precedent, transmite News.ro.
Institutele CURS și Avangarde vor prezenta astăzi, la ora 21:00 rezultatele exit-poll-urilor realizate pe teren, la ieșirea de la urne. Tot la ora 21.00, institutul Inscop va prezenta rezultatele unui sondaj telefonic, a cărui metodologie e diferită de un exit-poll. CURS și Avangarde au fost acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face exit-poll-uri. Rezultatele prezentate de exit-poll-uri la ora 21:00 prezintă de obicei estimări valabile pentru ora 19:00 și nu cuprind datele din diasporă.
Atenția presei internaționale este îndreptată spre România
După o campanie electorală destul de tensionată. Potrivit BBC, alegerile de duminică sunt mai mult decât un exercițiu democratic, sunt o oglindă tensionată a unei societăți polarizate, plasată într-un nod strategic între interesele Vestului, presiunile Rusiei și fragilitățile interne.
Contextul electoral este dominat de incertitudine, o campanie intensă pe rețelele sociale și ascensiunea extremei drepte: ingredientele sunt aceleași ca pe 24 noiembrie, când candidatul critic la adresa UE și NATO, Călin Georgescu, a ieșit surprinzător învingător, potrivit unei analize AFP. Agenția franceză mai notează că românii par împărțiți între furie, apatie și neîncredere în clasa politică, după ce lui Călin Georgescu i s-a respins candidatura.
Totodată, „The Guardian” notează că „pe fundalul unei societăți polarizate și al unei regiuni marcate de instabilitate, scrutinul are potențialul de a schimba fundamental direcția geopolitică a țării”.
România se pregătește să înfrunte o posibilitate care, acum câțiva ani, părea improbabilă: alegerea unui președinte naționalist, autodeclarat trumpist, care promite să „răstoarne sistemul”, scrie „Politico”.
Precizăm că, în România, scrutinul are loc într-o singură zi – 4 mai – în aproximativ 18.968 de secții de votare, iar peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt înscriși în listele electorale permanente. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută a voturilor (50%+1) în primul tur, al doilea tur de scrutin este programat pentru 18 mai 2025. În competiția pentru Palatul Cotroceni sunt înscriși 11 candidați.
Mandatul președintelui ales este de cinci ani, iar atribuțiile sale includ politica externă, apărarea națională, numirea unor oficiali-cheie ai statului și medierea între instituții. Procesul electoral este supravegheat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC), iar transparența este asigurată prin publicarea în timp real a datelor relevante.
CITEȘTE ȘI:
