Fum negru la Vatican, după primul tur de vot în Conclav
Un fum negru a ieșit miercuri seara pe coșul de deasupra Capelei Sixtine, la Vatican, un semn care arată că cei 133 de cardinali electori nu au ales un succesor al lui Francisc I.
Acest prim tur al alegerii permite o cântărire a forțelor prezente în Capelă.
Alegerile urmează să continue joi, când dimineața sunt prevăzute două tururi, iar după-amiaza alte două.
Conclavul pentru alegerea noului Papă, început la Vatican: participă 133 de cardinali din 70 de țări
Conclavul însărcinat să aleagă în cel mai mare secret viitorul Papă a început miercuri după-amiaza la Vatican, unde cardinalii s-au închis în Capela Sixtină, în urma unei ceremonii foarte solemne, relatează AFP.
La peste două săptămâni de la moartea lui Jorge Bergoglio, 133 de cardinali electori care provin din 70 de țări - un record - au lansat acest proces extrem de codificat, urmărit cu atenție de 1,4 miliarde de catolici și mii de jurnaliști din întreaga lume.
După o slujbă în Bazilica Sfântul Petru miercuri dimineață, prelații, îmbrăcați în roșu și alb, s-au reunit imediat după ora locală 16.00 (17.00, ora R. Moldova), la o primă rugăciune comună, în Capela Paulină, după care s-au dus într-o procesiune lentă în Capela Sixtină, vecină.
Cu mâna pe o pagină a Evangheliei, ei s-au angajat - în latină - spunând „promit, mă oblig și jur” să păstreze secretul acestui Conclav cu ușile închise, riscând altfel pedeapsa cu excomunicarea.
Cine ar putea fi noul papă? Cardinalii se reunesc în conclav pentru alegerea succesorului Papei Francisc
133 de cardinali încep miercuri ritualul secret și vechi de secole pentru a alege succesorul Papei Francisc, deschizând cel mai divers conclav din punct de vedere geografic din istoria de 2.000 de ani a credinței. Cardinalii, provenind din 70 de țări, vor fi izolați complet de lumea exterioară: li se vor confisca telefoanele mobile, iar undele radio din jurul Vaticanului vor fi blocate pentru a preveni orice comunicare, până la alegerea unui nou lider pentru Biserica cu 1,4 miliarde de membri, scrie AP News.
Papa Francisc i-a numit pe 108 dintre cei 133 de „prinți ai Bisericii”, alegând mulți păstori în imaginea sa, din țări îndepărtate precum Mongolia, Suedia sau Tonga – state care nu mai avuseseră până acum un cardinal.
Decizia sa de a depăși limita tradițională de 120 de cardinali electori și de a include membri mai tineri din „sudul global” – țări adesea marginalizate, cu o influență economică mai scăzută – a adus un grad neobișnuit de incertitudine într-un proces deja învăluit în mister și suspans.
Mulți dintre cardinali nu se cunoșteau între ei până săptămâna trecută și au recunoscut că ar fi avut nevoie de mai mult timp pentru a se familiariza unii cu alții, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la durata procesului necesar pentru ca un candidat să obțină majoritatea de două treimi, adică 89 de voturi, necesare pentru a deveni al 267-lea papă.
„Așteptați și vedeți. Puțină răbdare, așteptați și vedeți”, a declarat cardinalul Mario Zenari, ambasadorul Vaticanului în Siria, la sosirea sa pentru ultima zi de discuții pre-conclav.
Ultima liturghie, apoi „toți afară”
Cardinalii încep prin participarea la o ultimă liturghie pre-conclav, în Bazilica Sfântul Petru. Decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, oficiază liturghia, menită să invoce înțelepciunea, sfatul și discernământul necesare pentru alegerea unui nou păstor demn.
Re, în vârstă de 91 de ani, a oficiat și la înmormântarea Papei Francisc, rostind o predică emoționantă despre primul papă latino-american din istorie și despre pontificatul său de 12 ani, caracterizat de reforme.
La ora 16:30 (ora Italiei), cardinalii pășesc solemn în Capela Sixtină, împodobită cu fresce, intonând „Litania Sfinților” și imnul latin „Veni Creator”, rugându-se sfinților și Duhului Sfânt să îi călăuzească în alegerea noului papă.
Odată ajunși, ei jură să păstreze secretul absolut asupra a ceea ce urmează să se întâmple și să nu permită „nicio interferență, opoziție sau altă formă de intervenție” din partea celor din afară.
Stând în fața viziunii lui Michelangelo asupra cerului și iadului din „Judecata de Apoi”, fiecare cardinal își așază mâna pe Evanghelie și jură să-și îndeplinească datoria: „Așa să-mi ajute Dumnezeu și aceste Sfinte Evanghelii, pe care le ating cu mâna mea.”
Apoi, predicatorul emerit al Casei Papale, Cardinalul Raniero Cantalamessa, rostește o meditație. Maestrul ceremoniilor liturgice papale, Arhiepiscopul Diego Ravelli, rostește cuvintele „Extra omnes” (lat. „toți afară”), iar toți cei neeligibili pentru vot părăsesc capela, ale cărei uși se închid, marcând începutul votului.
Cardinalii nu sunt obligați să voteze chiar miercuri, dar de obicei o fac. În cazul în care nu este ales niciun papă, Vaticanul a anunțat că se poate vedea fum negru ieșind din coșul Capelei Sixtine în jurul orei 19:00.
Ei se retrag pentru noapte și revin joi dimineața. Pot avea două tururi de vot dimineață și două după-amiază, până când este ales un nou papă.
Deși cardinalii estimează că acest conclav va fi scurt, sunt de așteptat mai multe runde de vot. În ultimul secol, au fost necesare între trei și opt tururi. Papa Ioan Paul I (1978) a fost ales la al treilea vot, Ioan Paul al II-lea la al optulea, iar Papa Francisc la al cincilea, în 2013.
Provocările noului papă
Noului papă îi revin provocări majore, printre care decizia de a continua și consolida moștenirea progresistă a lui Francisc – în domenii precum rolul femeii în Biserică, acceptarea comunității LGBTQ+, ecologie și migrație – sau de a reveni la o abordare mai tradițională pentru a reuni o Biserică tot mai polarizată. De asemenea, scandalul abuzurilor sexuale a planat asupra discuțiilor pre-conclav.
Având în vedere că Francisc a numit 80% dintre cardinalii electori, o continuare a direcției actuale este probabilă, însă forma ei rămâne incertă.
De aceea, identificarea unui favorit este dificilă. Totuși, câteva nume apar frecvent pe lista celor „papabili” – cardinali considerați potriviți pentru a deveni papă:
Cardinalul Pietro Parolin, 70 de ani, unul dintre principalii candidați italieni, fost secretar de stat al Vaticanului – o figură cunoscută de toți cardinalii.
Cardinalul filipinez Luis Tagle, 67 de ani, ar putea deveni primul papă asiatic din istorie. A condus departamentul pentru evanghelizare al Vaticanului, cu influență majoră în lumea în curs de dezvoltare.
Cardinalul maghiar Péter Erdő, 72 de ani, arhiepiscop de Budapesta, reprezintă aripa mai conservatoare a Bisericii.
Coregrafia votului
Votarea urmează o coregrafie strictă, dictată de dreptul canonic.
Fiecare cardinal scrie numele candidatului ales pe un bilet inscripționat cu cuvintele „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”). Apoi se apropie de altar și rostește: „Îl chem ca martor pe Hristos Domnul, care va fi judecătorul meu, că acest vot este dat celui pe care, înaintea lui Dumnezeu, îl consider vrednic să fie ales”.
Biletul pliat este așezat pe o tăviță și apoi introdus într-o urnă ovală, din argint și aur. Voturile sunt deschise, citite și înregistrate de trei „scrutători”, cardinali aleși la întâmplare, care notează fiecare nume și îl rostesc cu voce tare. Cardinalii pot ține evidența pe o foaie personală, dar trebuie să o predea pentru a fi arsă la finalul fiecărei sesiuni.
Scrutătorii, ale căror rezultate sunt verificate de alți cardinali numiți „revizori”, calculează totalul fiecărei runde și scriu rezultatul pe o altă foaie, păstrată în arhivele papale.
Pe măsură ce fiecare nume este citit, scrutătorul perforează buletinul de vot prin cuvântul „Eligo”, leagă toate buletinele cu ață și face un nod. Acestea sunt apoi arse în soba specială din capelă, împreună cu o substanță chimică care produce fum negru (dacă nu s-a ales un papă) sau fum alb (dacă alegerea a fost făcută).
