Centrul de Combatere a Dezinformării ar putea trece în subordinea șefului statului. Proiectul, în consultări
Trecerea Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (CCSCD) în subordonarea președintelui țării nu anulează statutul de instituție autonomă al acestei structuri. Este unul dintre accentele puse în cadrul consultărilor publice organizate miercuri de către Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică. Proiectul de lege nu conține modificări privind atribuțiile, misiunea, drepturile și obligațiile Centrului.
În timpul discuțiilor, a fost menționat faptul că modificările propuse iau în considerație prevederile unei hotărâri a Curții Constituționale privind transferul unor instituții ale statului de sub control parlamentar sub autoritate prezidențială.
Directoarea CCSCD, Ana Revenco, a subliniat că propunerea de transferare a instituției sub control prezidențial vine să aducă „o claritate privind dimensiunea de activitate” a centrului în realizarea misiunii sale de „a contribui la promovarea intereselor naționale”.
„Reieșind din faptul că președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garant al suveranității, independenței naționale, unității și integrității teritoriale, la fel este cel care inițiază și reprezintă într-un fel strategia de securitate națională, pentru a preciza clar dimensiunea de acțiune a centrului, pentru a preciza clar nivelul și rolul la care acționează Centrul, a fost formulată această propunere”, a explicat Ana Revenco.
Juristul CCSCD, Veaceslav Sîrbu, a evidențiat un alt aspect al modificărilor legislative propuse.
„La acest deziderat s-au luat în considerație și unele prevederi ale hotărârii Curții Constituționale care a examinat anterior aspectul de transfer al unor instituții de sub control parlamentar sub autoritate prezidențială”, a argumentat Veaceslav Sîrbu.
Potrivit sursei citate, în cazul în care va fi efectuat transferul de competențe, „va fi asigurată nemijlocit o guvernanță administrativă mai coerentă și va fi asigurat un proces decizional mai structurat”, iar unul dintre argumentele principale ale autorilor modificărilor este că „toate autoritățile care se subordonează nemijlocit și asigură realizarea prerogativelor de putere în stat vor executa prevederile exclusive ale actelor emise de către Centru”.
Juristul a subliniat că modificările propuse nu vizează statutul de instituție publică autonomă al Centrului.
„Subordonarea directă președintelui se manifestă prin câteva activități și anume: unu - numirea directorului de către președintele țării și doi – aprobarea raportului anual de activitate, care urmează a fi realizată în contextul prezentului proiect de către președintele Republicii Moldova”, a explicat Veaceslav Sîrbu.
Potrivit juristului, CCSCD va prezenta în continuare Parlamentului rapoartele de activitate.
„Nu limitează, mai degrabă obligă în continuare Centrul să prezinte, la solicitare, rapoartele de activitate și informații despre activitatea Centrului în Parlament, inclusiv în Consiliul Suprem de Securitate. Astfel se asigură și un echilibru între puterile executive și asigură inclusiv transparența de activitate a Centrului”, a menționat Veaceslav Sîrbu.
Noțiunea de „contracarare” are un caracter mai extins și corespunde eforturilor centrului de a fi mai proactiv, a comentat modificarea primului articol ce ține de schimbarea denumirii CCSCD, Octavian Cartier, reprezentantul Centrului Independent pentru Combaterea Dezinformării. Potrivit proiectului, sintagma „combatere” urmează să fie înlocuită cu sintagma „contracarare”.
„"Combaterea" reprezintă o măsură reactivă prin care, de obicei, penalizezi, închizi, deși așa funcții nu au fost niciodată atribuite Centrului de Comunicare Strategică, dar "contracararea" presupune că nu ești la prevenire, faci ceva profilactic, sunt mai multe acțiuni proactive pe care poți să le îndeplinești pentru a ajunge la un rezultat”, a constatat Octavian Cartier.
Potrivit legislației în vigoare, CCSCD este condus de un director, numit în funcție de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de cinci ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat.
