António Costa: Extinderea UE este investiția noastră geopolitică majoră. Cine sunt țările candidate și cât de aproape sunt de aderare
Extinderea Uniunii Europene este din nou o prioritate pe agenda Bruxelles-ului, iar regiunea Balcanilor de Vest devine o miză geopolitică majoră în fața influențelor externe, a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Oficialul a anunțat un „restart” al procesului de extindere, cu un tur diplomatic pe care îl va începe marți, 13 mai, în Serbia, și care include șase state din regiune.
Costa a declarat, într-un interviu pentru Euronews, că „extinderea, inclusiv spre Balcanii de Vest, este cea mai importantă investiție geopolitică în stabilitatea, pacea și prosperitatea Europei.” Potrivit acestuia, invazia Rusiei în Ucraina a accelerat parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova, dar a oferit și un impuls reformelor în alte țări candidate.
Turneul său diplomatic include Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Macedonia de Nord și Albania. În Albania, António Costa va participa la summitul Comunității Politice Europene, programat pentru 16 mai, unde extinderea UE va fi una dintre temele centrale, pe fondul temerilor legate de influența crescândă a unor actori străini în regiune.
Bruxelles-ul cere însă respectarea unor condiții stricte. *„Aderarea la UE presupune reforme autentice – în justiție, în combaterea corupției, în libertatea presei și în politica externă”, a spus Costa, comentând și situația tensionată din Serbia. Vizita recentă a președintelui Aleksandar Vučić la Moscova a stârnit îngrijorări în UE, în condițiile în care Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor împotriva Rusiei.
„9 mai la Moscova a fost despre trecut. Viitorul Serbiei este în Europa”, a concluzionat președintele Consiliului European.
Aderarea la UE: Cine sunt țările candidate și cât de aproape sunt de integrare
Procesul de aderare la Uniunea Europeană este unul riguros, bazat pe criteriile de la Copenhaga – stabilitatea democratică, statul de drept, respectarea drepturilor omului și o economie funcțională – și presupune reforme profunde, monitorizare continuă și negocieri pe 35 de capitole tematice. În prezent, nouă state au statut de țară candidată: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Republica Moldova, Serbia, Turcia și Ucraina. Fiecare parcurge acest drum în ritm propriu, în funcție de progresele interne.
Muntenegru este, tehnic, cea mai avansată, cu toate capitolele de negociere deschise și trei închise provizoriu. Totuși, ritmul reformelor a fost afectat de instabilitatea politică. Albania și Macedonia de Nord au început negocierile în 2022, iar recent au deschis capitole esențiale privind statul de drept, dar se confruntă cu corupție și tensiuni externe (ex. cu Bulgaria). Serbia are negocierile blocate în mare parte din cauza lipsei de progrese privind relația cu Kosovo.
Bosnia și Herțegovina a început negocierile abia în 2024, după un avans lent din cauza diviziunilor politice interne. Georgia, deși a primit statutul de candidată în 2023, este în impas: reformele au stagnat, iar relația cu Bruxelles-ul s-a deteriorat din cauza unor legi considerate antidemocratice.
Republica Moldova și Ucraina sunt considerate „modele” de reformă în contextul geopolitic actual. Ambele au deschis negocierile în decembrie 2023, iar examinarea acquis-ului progresează rapid. Moldova este așteptată să înceapă negocierile pe clusterele fundamentale în 2025, dacă menține ritmul. În ciuda războiului, Ucraina avansează susținut, cu sprijin politic și financiar major din partea UE.
Turcia, deși candidată din 1999, are procesul de aderare practic suspendat din 2018, din cauza regresului democratic și a tensiunilor geopolitice.
