Din livezi în locuințe: dificultățile integrării întovărășirilor pomicole în intravilan
Mii de familii locuiesc astăzi permanent în case construite în întovărășirile pomicole din jurul Chișinăului, însă nu pot beneficia de serviciile de bază pe care le oferă o adresă de domiciliu – de la școală și medic de familie până la coletul poștal. Autoritățile spun că procesul de includere a acestor zone în intravilan este în plină desfășurare și ar urma să fie finalizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Întovărășirile pomicole au fost create pentru creșterea culturilor pomicole. Din momentul fondării până în prezent, tot mai puține întovărășiri au rămas să se conducă de scopul enunțat, iar în locul pomilor au apărut tot mai multe case, proprietarii acestora fiind izolați de drepturile asigurate de o reședință obișnuită.
Întovărășirile pomicole funcționează în baza Hotărârii de Guvern numărul 629 din 1991, în conformitate cu prevederile legislative și statutul-model, prin care se face o asociere benevolă pe un teren cu suprafața și numărul de sectoare indicate: „în scopul obținerii producției agricole pe aceste sectoare, ce le-au fost repartizate în posesie succesorală, al organizării raționale a timpului liber, întremării, precum și educației prim muncă a copiilor”.
Ulterior, în cadrul întovărășirilor au fost construite case, fără vreun temei legal. Astfel, mai mulți oameni au ajuns să locuiască fără a avea drepturi asupra locuinței și fiind limitați la mai multe servicii, în lipsa dreptului la domiciliu.
Alexandru Bot este locuitorul unei întovărășiri pomicole dintr-o suburbie a municipiului Chișinău, lucru, care afirmă acesta, creează mai multe impedimente pentru accesul la servicii la locul de trai. „Cei care sunt rezidenți ai unei întovărășiri pomicole, cu regret, nu pot beneficia de servicii poștale, de servicii de sănătate, de educație, doar din simplul motiv că această întovărășire nu se împacă, într-un fel sau altul, cu ideea de reședință. Cu alte cuvinte, nu-și poți face o reședință de trai în cadrul acesteia”.
Alexandru spune că mulți dintre membrii întovărășirii își păstrează domiciliul vechi sau se înregistrează la alte adrese. „Din proprie experiență, atunci când am înmatriculat copilul la grădiniță trebuia neapărat să iau un certificat de la întovărășire că noi suntem cumva atribuiți unui sector al municipiului Chișinău”.
De asemenea, Alexandru menționează că imobilul pe care îl are în proprietate este înregistrat ca locuință de vacanță, „motiv din care este impozitat dublu sau chiar triplu”.
Întovărășirea pomicolă din care face parte Alexandru a apelat la autoritățile locale pentru a fi integrată în intravilan, dar acesta spune că autoritățile nu se grăbesc cu trecerea. În același timp, susține că înțelege motivele: „Cred că autoritatea locală pur și simplu nu are capacitatea financiară pentru a absorbi o astfel de cantitate mare de noi locuitori”.
Metamorfoza întovărășirilor pomicole: trecere la intravilan
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova ne-a confirmat că, în anul 2023, în Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 a fost prevăzut că pot fi înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile construcțiile executate în lipsa sau cu încălcarea autorizației de construire și/sau a documentației de proiect, care, la data de 30 ianuarie 2024, erau funcționale, și anume: „casele de vacanță cu cel mult două etaje, cu anexele gospodărești, construite pe terenurile întovărășirilor pomicole, și anexele gospodărești, situate pe terenurile întovărășirilor pomicole în limitele terenului pe care sunt amplasate casele de vacanță înregistrate”.
Această măsură vine în contextul în care casele construite pe teritoriul întovărășirilor „la bază nu au nicio autorizație, nu au nimic”, ne-a relatat vicepreședintele Comisiei juridice din Parlamentul Republicii Moldova, Vasile Grădinaru. „Noi am creat cadrul normativ în Codul urbanismului. În baza acestei teme ei pot merge să-și înregistreze construcțiile. Ei le pot înregistra ca și casă de vacanță, casă de locuit nu poate fi, casă de locuit este doar în localitate”, a explicat Grădinaru.
Potrivit vicepreședintelui Comisiei juridice, în prezent, este în derulare procesul de încadrare a întovărășirilor în intravilanul localităților. La baza acestei treceri este acordul dintre întovărășire și administrația publică locală. Deputatul punctează însă că este un proces complex.
„Intrarea în intravilan nu se realizează doar la acordul părților, dar trebuie făcut și planul de adrese, trebuie actualizat planul general în care să se includă deja noua întovărășire, se schimbă liniile hotarului. Este o hotărâre de Guvern care trebuie modificată. Sunt anumite procese birocratice, dar, dacă sunt aceste două hotărâri, cu siguranță procesul merge și are finalitate”, susține acesta.
Vasile Grădinaru a declarat că uneori acest acord dintre întovărășire și autoritățile locale este cel mai greu de obținut: „De multe ori primarii și consiliile locale nu-și doresc acest lucru pentru că aceasta înseamnă o obligație în plus, pentru că nu au fost respectate anumite cerințe. (...) Nu este apă sau este trasă ilegal, trebuie restabilite rețele, în alte cazuri nu sunt drumuri și nu este acces la serviciile în intravilan, oamenii vor cere accesul la aceste servicii ca și ceilalți locuitori”.
Odată ce acordul este obținut, pentru a simplifica procesul și a evita necesitatea „a zeci de mii de decizii ale consiliului local”, a fost realizat un proiect de lege, susține Grădinaru. „Am făcut un proiect de lege prin care are loc schimbarea statutului automat la cererea primăriei după ce vor fi incluse în intravilan. Până atunci, ei au dreptul să-și facă viză de reședință, nu și drept de domiciliu. Drept de domiciliu își vor putea face doar după ce sunt incluși în intravilan.”
Înregistrarea locuințelor ar urma să se finalizeze la sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Cum participă la vot membrii întovărășirilor pomicole?
Directorul de program Promo-LEX, Nicolae Panfil, a confirmat pentru Teleradio-Moldova că, în cazul în care membrul întovărășirii nu are nicăieri stabilit domiciliu, acesta urmează să voteze pe listele adiționale.
„Legislația prevede o soluție pentru astfel de situații. Persoanele care nu au viză de reședință sau domiciliu se înscriu pe listele suplimentare. Respectiv, pot participa, practic, în oricare secție de votare, să-și exercite drepturile de vot”, a declarat Panfil.
Expertul Promo-LEX a precizat că atunci când oamenii locuiesc în întovărășiri, dar au viza de reședință în altă parte, aceștia trebuie să meargă la secțiile de vot conform circumscripției.
„La fiecare patru ani de exercițiu electoral duce la altă problemă, nu-ți poți exercita dreptul de vot în localitatea care este arondată circumscripției electorale. Trebuie să mergi pe la rude, părinți, cu viza de reședință ca să-ți poți exercita dreptul de vot”, ne-a spus Alexandru Bot.
Deși există posibilitatea de a vota pe listele adiționale, acesta spune că este nevoie să ofere o justificare.
