Experți, despre refuzul SUA de a se alinia la al 17-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei
Refuzul Statelor Unite ale Americii de a se alinia la cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Federației Ruse face parte din politica duplicitară a Washingtonului care ar face Moscovei concesii fără precedent, cred unii experți. Pe de altă parte, consideră alții, nealinierea la sancțiunile europene înseamnă de fapt că Statele Unite nu intenționează să își abandoneze agenda, care trece mult mai departe de războiul Federației Ruse în Ucraina. Părerile experților rămân însă aceleași când vine vorba despre angajamentul continuu al Statelor Unite față de NATO și Uniunea Europeană, pe termen lung.
Specializat în spațiul ex-sovietic, istoria Rusiei și a Războiului Rece, politologul de la București, Cosmin Popa, califică drept calcul pragmatic nealinierea noii administrații de la Washington la cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Federației Ruse.
„Cred că administrația de la Washington știe exact că introducerea unor noi sancțiuni care să semene cu un embargo total asupra comerțului cu Rusia ar pune regimul Putin într-o dificultate economică în opinia mea insurmontabilă și știe exact că aceasta este una dintre armele letale pe care le mai are la dispoziție pentru a forța pacea, de aceea întârzie”, crede Cosmin Popa.
Potrivit politologului, Statele Unite ar avea interese economice în relația pe care o construiește cu Kremlinul, acesta fiind unul dintre motivele nealinierii la sancțiunile europene.
„Principala explicație rezidă în locul, dacă vreți, secundar pe care îl are războiul Rusiei în Ucraina pe agenda de politică externă a Statelor Unite, care vede în încetarea războiului, în primul rând, un proiect de PR al administrației de la Washington, dar o mai vede și ca pe o etapă intermediară, într-un proces mai larg de formare a acestei relații privilegiate între America și Rusia, având Rusia pe post de partener minor. Așa se explică și întârzierea, și declarațiile problematice ale administrației de la Washington”.
În opinia politologului din România Cristian Preda, refuzul Statelor Unite ale Americii de a se alinia la cel de-al 17-lea val de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Federației Ruse face parte dintr-o politică duplicitară a Washingtonului care, pe de o parte, caută să se apropie de Kremlin, iar pe de altă parte, nu renunță definitiv la asocierea cu Uniunea Europeană.
„Trump abandonează foștii prieteni ai Americii din cvasitotalitatea statelor Uniunii Europene și își îndreaptă privirea către Vladimir Putin într-un mod în care nu a făcut-o niciunul dintre predecesorii săi”, punctează Cristian Preda.
Cu referire la negocierile de pace în Ucraina, Donald Trump va continua să sprijine ideea unei soluționări peste capul Ucrainei, aceasta reprezentând o greșeală fundamentală a Statelor Unite, consideră profesorul Preda. Tot el punctând că, mai devreme sau mai târziu, administrația de la Washington va reveni la vechii aliați, dar cu prețul multor altor vieți omenești pierdute în acest război.
Precizăm că, pe 20 mai, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni, completate de Marea Britanie, însă SUA încă nu s-au alăturat acestor măsuri, pe motiv că oferă o șansă negocierilor. După convorbirea cu Donald Trump, Vladimir Putin a anunțat disponibilitatea de a semna un memorandum pentru pace, dar Kremlinul nu a stabilit termene clare pentru acest proces, iar atacurile militarilor ruși asupra Ucrainei continuă.
CITEȘTE ȘI:
