Putin nu intenționează să participe la negocierile de pace din Vatican. Kremlinul preferă discuțiile tehnice la Istanbul
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va participa la negocierile de pace privind Ucraina în Vatican sau în altă parte, în perioada apropiată. Potrivit agenției Bloomberg, care citează surse oficiale ruse, Kremlinul dorește să se concentreze pe discuțiile tehnice deja începute la Istanbul, pe 16 mai, scrie DW.
Conform analistului politic rus Serghei Markov, Putin nu ar călători în Italia, țară membră NATO, „din motive de securitate”, dar și pentru că Rusia nu consideră Vaticanul un mediator neutru în conflict. Biserica Ortodoxă Rusă privește, de asemenea, cu scepticism implicarea Sfântului Scaun, considerând Vaticanul un „rival istoric” în Ucraina și acuzându-l că nu a condamnat închiderea lăcașurilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.
Turcia – platforma preferată de Moscova
Potrivit a trei surse apropiate Kremlinului, Moscova preferă desfășurarea negocierilor în Turcia, ca parte a unui nou memorandum de pace. Un înalt oficial european a declarat pentru Bloomberg că revenirea Rusiei la formatul discuțiilor din 2022 poate semnala o intenție de a relua procesul de la punctul inițial.
Sursele Bloomberg mai susțin că SUA rămân în contact cu Kievul pentru a sprijini dialogul, dar, în același timp, transmit Moscovei că nu doresc implicarea unor figuri precum Vladimir Medinski, consilier prezidențial rus și fost șef al delegației de negocieri din 2022 și din 16 mai 2025.
Ideea negocierilor în Vatican
Propunerea organizării unei întâlniri în Vatican a venit din partea președintelui american Donald Trump. Ulterior, ideea a fost susținută și de noul Papă – Leon al XIV-lea. Pe 21 mai, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că [negocierile pentru un armistițiu ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare la Vatican.](Președintele Finlandei: Negocierile tehnice dintre Ucraina și Rusia ar putea continua în curând la Vatican)
Potrivit The Washington Post, Italia a transmis Moscovei că este pregătită să faciliteze deplasarea delegaților ruși, însă nu este clar dacă acest lucru l-ar include și pe Putin, pe numele căruia există un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI). Italia recunoaște jurisdicția CPI și a ratificat Statutul de la Roma.
Pe 16 mai, la Istanbul, a avut loc prima întâlnire oficială între delegațiile Rusiei și Ucrainei din 2022 încoace. Potrivit The Economist, partea rusă a cerut controlul asupra celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – pe care nu le controlează în totalitate. Vladimir Medinski ar fi declarat deschis că, în lipsa concesiilor, Rusia este pregătită să „lupte la nesfârșit”. Întâlnirea s-a încheiat fără progrese concrete, iar Ucraina a respins categoric orice concesii teritoriale.
Pe 19 mai, a avut loc o convorbire telefonică de două ore între Putin și Trump, dar aceasta nu a dus la niciun progres. Potrivit The Financial Times, acest lucru a provocat dezamăgire în rândul partenerilor europeni și ucraineni ai SUA. Sursele FT susțin că Trump a transmis că nu mai dorește să joace un rol activ de mediator și va lăsa Rusia și Ucraina să ajungă singure la o înțelegere.
Pe 21 mai, The Wall Street Journal a relatat, citând trei surse, că Donald Trump le-ar fi spus liderilor europeni, după discuția telefonică cu Putin, că președintele rus nu are intenția de a încheia războiul în Ucraina, deoarece este convins că îl câștigă.
Publicația notează că liderii europeni bănuiau deja lipsa voinței de compromis a Kremlinului, dar este pentru prima dată când primesc această confirmare direct din partea președintelui SUA. Afirmațiile lui Trump contrazic însă propriile sale declarații publice, în care sugera că Putin ar fi dispus să negocieze pacea.
