Clădirea Parlamentului, utilizată fără a fi dată oficial în exploatare. Explicațiile MIDR
Deși reconstrucția clădirii Parlamentului Republicii Moldova s-a încheiat încă din 2019, imobilul nu a fost nici până astăzi dat oficial în exploatare. În cadrul ședinței Curții de Conturi pe auditul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Generale (MIDR) a fost constatată repetat lipsa actelor de dare în exploatare și de înregistrare în registrul bunurilor imobile. Totodată, reprezentați ai Ministerului, precum și ai secretariatului Parlamentului au precizat că au o colaborare continuă pentru soluționarea acestei probleme, însă este un proces complex influențat de mai mulți factori.
Secretara generală a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu, a admis că darea în exploatare ar putea fi realizată la finele acestui an, însă secretariatul Parlamentului are previziuni mai puțin optimiste, atât timp cât este nevoie de expertiza fiecărui sistem separat și o inventariere ulterioară.
Un audit repetat al Curții de Conturi relevă că lipsesc documente esențiale precum procesul-verbal de recepție finală și actul de transmitere către Secretariatul Parlamentului, care îl folosește de facto. Mai mult, drepturile de proprietate asupra clădirii nu au fost înregistrate în registrul bunurilor imobile, ceea ce ridică semne de întrebare privind regimul legal al uneia dintre cele mai importante instituții ale statului.
Secretara generală a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu, a confirmat, în cadrul ședinței, lipsa actelor care să confirme legalitatea clădirii. „Este o întrebare din anul 2023 și conștientizăm faptul că nu ne-a reușit în anul 2024 să realizăm această sarcină, deoarece este o activitate destul de complexă și se tergiversează din cauza mai multor factori. Pe parcursul anului 2024, împreună cu Secretarul Parlamentului, am întreprins măsuri constante pentru a soluționa această problemă”, a declarat acesta.
Potrivit reprezentantei MIDR, a fost creată comisia de recepție a lucrărilor de reparație a clădirii Parlamentului, care „este responsabilă de finalizarea procedurii de recepție”, însă, precizează Angela Țurcanu, aceasta ar fi întâmpinat mai multe impedimente. „S-au ivit unele momente în care trebuia să concretizăm unele aspecte, să identificăm documente și aceasta a dus la tergiversarea realizării sarcinii. Noi, pe parcursul anului, împreună cu secretariatul Parlamentului, am identificat și am transmis toată documentația pentru semnalizare și stingerea incendiului în cazul clădirii Parlamentului. La fel, a fost transmisă documentația privind instalarea paratrăsnetului”, susține secretara Ministerului.
Aceasta a mai spus că din comunicarea cu secretariatul Parlamentului, cunoaște că, sunt la etapa contractării serviciilor de instalare paratrăsnetului, iar raportul de expertiză pentru stimulanți de incendiu este în derulare: „Sperăm că, după montarea paratrăsnetului, urmează să inițiem implementarea recomandărilor din raportul de expertiză, iar ulterior va fi posibil convocarea comisiei de recepție finală a lucrărilor și să fie dusă această sarcină la sfârșit. Estimăm ca, până la sfârșitul anului, această sarcină să o putem reuși, dar suntem dependenți de secretariatul Parlamentului”.
Secretariatul Parlamentului spune că parcursul acestor lucrări a fost destul de lung și pentru înregistrarea legală au fost realizate mai multe grupuri de lucru și întruniri, inclusiv cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Și unul dintre reprezentanții secretariatului Parlamentului, prezent la ședință, a semnalat mai multe aspecte care pun în dificultate legalizarea clădirii. Oficialul afirmă că, pentru a putea prelua imobilul, a fost necesară inițierea procedurilor legate de sistemul energetic. Procesul este întârziat din cauza dificultății de a găsi specialiști care să realizeze inventarierea și documentația tehnică. În ceea ce privește telecomunicațiile, lucrările se află în faza finală.
„Vreau să reiterez faptul că problema primordială, legată de acest edificiu, este finanțarea. Ori noi trebuie să prevedem și să planificăm anumite cheltuieli legate de intervenție, dar noi aceste cheltuieli categoric nu putem prevedea și planifica pentru că nu avem anumite documente executorii. Secretariatul Parlamentului nu a fost actorul în aceste construcții. Noi suntem cei care trebuie să primim edificiul. Aceasta este practic problema primordială, pentru că nu avem documente de execuție. Noi acum vedem, cumva cu ochii închiși, cum e funcțional. Asta a fost și insistența noastră să numim o expertiză ca să nu mergem înaintea trenului înainte ca experții să recomande care ar fi finalitatea la fiecare sistem ingineresc”, a spus șeful direcției generale administrative a Parlamentului, Nicolae Munteanu.
Acesta susține că pot fi eficientizate cheltuielile, prin recomandările și analizele specialiștilor, pe fiecare sistem în parte. „Unele componente care nu sunt finalizate noi bugetăm suplimentar și completăm, dar nu putem completa independent până când nu implicăm experți care să se expună”, explică acesta.
Alt aspect important, menționat de șeful direcției generale administrative a Parlamentului, este planificarea, la care se lucrează constat.
Amintim că renovarea clădirii a fost necesară după ce a fost grav avariată în timpul protestelor din 7 aprilie 2009. Lucrările de reparație au început în 2009, dar au fost întrerupte în 2010 din lipsă de fonduri. Acestea au fost reluate în 2012 și finalizate în 2019.
CITEȘTE ȘI:
