Înghețurile din primăvară pun în pericol recolta de căpșuni, zmeură și afine în R. Moldova
Anul acesta, pe piața locală ar putea ajunge mai puține căpșune, zmeură și afine autohtone, din cauza înghețurilor din primăvară, avertizează producătorii. Impactul exact asupra producției va putea fi estimat abia în perioada de fructificare, când vor fi comparate cantitatea și calitatea roadei cu cele din anii anteriori. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare elaborează un nou mecanism de subvenționare pentru a încuraja investițiile și a preveni riscurile în acest sector vulnerabil.
Deși evaluările finale nu au fost încă încheiate, primele constatări indică pierderi semnificative, în special la culturile de zmeură și căpșuni în câmp deschis, a declarat pentru Teleradio-Moldova președinta Asociației Obștești „Pomușoarele Moldovei”, Anetta Ganenco. În schimb, plantațiile protejate, precum cele din sere, au fost mai puțin afectate, datorită microclimatului controlat și sistemelor de încălzire din unele spații.
Ganenco afirmă că este prematur să se anticipeze o eventuală creștere a prețurilor, dar menționează că și alți mari producători din regiune au fost afectați de temperaturile scăzute din primăvară.
În paralel, producătorii așteaptă noua lege privind acordarea subvențiilor în avans, elaborată de Ministerul Agriculturii. Ei atrag însă atenția că unele culturi necesită reglementări specifice.
În general, suntem de acord cu acest sistem nou. Înțelegem că sistemul vechi nu era întotdeauna eficient. De exemplu, noi activăm într-un sector mai specific și avem un subsector dedicat culturii de căpșuni. Termenul de viață al unei plantații de căpșuni este de doi ani. Am menționat acest aspect în propunerile noastre și am solicitat ministerului să introducă modificări specifice pentru acest sector, deoarece alte culturi bacifere sunt perene, adică trăiesc mai mulți ani. Numai căpșunul are o durată de viață de doi ani. Apoi trebuie schimbat terenul, plantația, materialul săditor – totul se replantează de la zero.
Reprezentanta Asociației „Pomușoarele Moldovei” a menționat și evoluțiile pozitive în domeniul exporturilor, inclusiv interesul în creștere din partea unor state europene.
Ne reorientăm către noi piețe, iar procentul acestei reorientări crește în fiecare an. Relațiile comerciale nu se construiesc peste noapte, dar câștigăm treptat încrederea partenerilor europeni. Am avut ani în care am exportat inclusiv în Polonia și Serbia, țări cu producție mare. De asemenea, Kazahstanul a fost un partener important, iar acum România devine o piață tot mai promițătoare pentru produsele noastre.
Un exemplu de succes vine din Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, unde o familie a creat o plantație ecologică de cătină, aronie și afine, întinsă pe 12 hectare. Cei trei frați, două surori și un frate, gestionează fiecare câte o cultură și respectă ritmul natural de dezvoltare al plantelor.
Dacă până acum procesarea se făcea într-o suburbie a Chișinăului, începând din acest an familia va putea procesa fructele direct la Ungheni, grație unei linii tehnologice obținute cu sprijin european.
Vom avea produsul nostru finit, realizat de la plantare până la procesare și vânzare. Le oferim și în stare proaspătă, iar în luna mai deja au început să se coacă aținele siberiene – primele pomușoare ale sezonului. Toamna, avem aronie și, în funcție de condiții, și cătină proaspătă. Am descoperit că produsul nostru cel mai apreciat este sucul de cătină cu miere și ghimbir. Avem trei sortimente, iar gustul este mult mai plăcut decât cel al amestecurilor preparate în casă.
Potrivit Asociației „Pomușoarele Moldovei”, aproximativ 65% din producția internă de pomușoare este destinată consumului local, însă această cantitate nu acoperă cererea, dovadă fiind prezența constantă a fructelor de import pe rafturile magazinelor. În prezent, în Republica Moldova există peste 4.700 de hectare de plantații de pomușoare și peste 600 de producători activi, atât pe malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.
